miercuri, 6 mai 2009

does he drive you wild, or just mildly free?

mildly free.... with a drop of wildness.

usor, intra si imi zambeste. se aseaza pe patul de langa mine si incepe o discutie cu inflorituri din zambete si priviri intense. limbaj non-verbal. buzele i se misca intr-un mod ametitor de placut. au forma perfecta, si ma fac sa-mi imaginez cum le simt plimbandu-se pe conturul secat al buzelor mele. Acum, nu e vreme de filosofat, de cantarit binele si raul. De a defini o relatie. De a numi fericirea. Sau de a vorbi, pur si simplu... nu e vreme de cuvinte, de niciun gand si de nici o intrebare. Si stie asta. O stie mai bine decat mine.

Discutia continua, eu privesc buzele, astept, ma resemnez, apoi imi trec mana peste parul prins ca sa vad daca inca sta bine si ma trece acelasi fior ca atunci cand il simt lung si cret, gadilandu-mi spatele. O iau de la capat, pentru ca stiu ce are sa se intample. Stiam asta cu mult inainte, asteptam doar momentul sa cedez cum n-am facut-o niciodata.

Filmul se rupe, el se ridica, se aseaza langa mine. Miscarile lui isi au ecoul in ale mele ganduri si incerc sa ma controlez. Ma ridica de pe scaun, o mana ii aluneca pe gatul meu, apoi imi desface fermoarul bluzei. Gem usor scotandu-i tricoul si ma bucur de formele-i delicios de bine definite. Stiu ca sunt asezonate cu o gandire pe masura si asta ma linisteste. Ma intinde usor pe pat si ma dezbraca treptat.

Sunt trista pentru ca in general imi place sa aman placerea. Dar saruturile lui fine si racoroase compenseaza, si pluseaza in starea mea de spirit. O secunda nu-mi vine sa cred cat de usor cedez placerii mele, si vreau a renunt. Dar ma razgandeste desprinzandu-mi parul. Ador senzatia degetelor printre firele mele de par, rasfirandu-l usor.

Si am o senzatie de claustrofobie accentuata. Hainele sunt parca prea stramte....atmosfera prea linistita....aerul prea fierbinte.....usa prea inchisa....vecinii prea multi....camera neinteresanta....patul, in schimb, cel mai potrivit...

Mi-e frig. Il stiu langa mine, ma trec fiori, ma invelesc si incerc sa nu gandesc la nimic. E o senzatie duala care ma face sa cad in gol, si apoi sa simt ca plonjez in mare. Ma trezesc din visul meu simtind cum mi se preling pe gat picaturi de transpiratie.....

Welcome back to reality. Castelul de nisip s-a prabusit, m-am trezit din visul a ce mi-am dorit si-am obtinut, tot intr-un vis... Un gafait placut....un geamat perfect....o alintare incitanta....un murmur fierbinte....o vocala plina de placere....doua respiratii fierbinti....doua trupuri asemenea...doua senzatii diferite....Doua fete ale aceleiasi trairi..... una in vis, alta la tigara de dimineata.

Ma las, am promis.

Un comentariu:

inside_the_closet spunea...

de visat nu?...:)