joi, 24 decembrie 2009

spiritually refined

miroase a cetina si a scortisoara. cred ca incep sa simt ceva. ma dezghet. desi raman de piatra alba, de cenusa plamadita prost de niste maini stangace, de cer rece si azuriu.

ma opun, si asa si trebuie. am asta in sange. toata generatia mea o are. e un soi de inertie de autoconservare. ma opun schimbarilor, fie ele si benefice.

dar... e sarbatoare, si pana si stancile se incalzesc cu ceaiul cald, cu rom, al mamei, la glumele vechi dar siropoase a bunicului, la privirea blanda si dojenitoare a tatalui si la cazaturile pe care le iau cand crez orbeste in iubiri trecute.

nu-i nimic. am facut-o si continui. cad, ma ridic, ma scutur de praf, si urc din nou pe piedestal, unde mi-e locul.


stii ce? nu m-as inlocui cu nimeni!

luni, 14 decembrie 2009

nu cum arat, ci cum simt.

acum vreau sa tac. tu pleci fiindca asta e decizia mea. sper sa cobori intr-o statie aglomerata si sa te pierzi printre oameni leiti tie, sa respiri prin vant rece si sa nu gasesti cale de intoarcere.

o sa incep sa ma respect pentru ca am invatat sa cad si sa ma ridic, o sa-mi amintesc de mine in fiecare sarut si imbratisare, si la fel te blestem sa faci si tu. sa-ti gasesti perechea-n toamna, rece si calda, mereu indiferenta, niciodata prezenta, doar incapatanata si orgolioasa.

ma voi calma cu linistea plajelor goale, ma voi urca in primul tren spre nicaieri. voi pleca si voi sosi undeva, pentru ca asa e firea lucrurilor. voi pleca cu primul tren catre oriunde, voi refuza sa mai intorc pagina si o voi rupe-o, voi si asemenea lui Cortes si voi arde corabiile de intoarcere doar ca sa merg inainte. voi continua cand ceilalti renunta.


si mai presus de toate imi voi pretui prietenii ce mi-au ramas. pentru ca suflete puternice sunt legate fara drept de dezbinare.



[si desi nu are nicio legatura cu ce am scris aici... sau cu persoana respectiva... doamne... prima cerere in casatorie... si nu-mi vine sa cred ca pentru o clipa am inclinat sa zic da. cu toata inima inca....]

despre oamenii cu fler

sunt oameni capabili sa vada in tine esenta. te privesc atent in ochi si inteleg ca ai ceva demn de a fi exploatat. ca in interiorul tau se afla ceva ce zbiara sa iasa la suprafata. ceva ce te defineste in toata fiinta ta, dar nu gaseste nicio cale de iesire... si te amagesc cu priviri patrunzatoare, dandu-ti de inteles ca-ti stiu potentialul, dupa care asteapta. si asteapta. iti studiaza reactiile. vad cum treci de la o stare la alta. teama, entuziasm, incredere, apoi dezamagire, plictiseala si in cele din urma nerabdare.

o astfel de pereche de ochi m-a privit astazi. era un om calm, care-si expunea meticulos cursul. inca am in minte albastrul acela azuriu, cu nuante de calm si totodata de furtuna. m-a fixat cu privirea minute in sir, studiindu-mi mimica, in timp ce explica. nu i-am raspuns in niciun fel. am inlemnit fascinata.

sunt putini cei care au fler la oameni, si mai ales aceia dintre ei care sunt capabili sa lase la randul lor de inteles ca si-au dat seama ce incerci sa le transmiti.


sunt fascinata de cel care dupa 90 de minute stia mai multe despre mine decat multi dintre oamenii ce stau zilnic in jurul meu. astfel de oameni merita statui din azur, cladite pe albul primelor zapezi.

sâmbătă, 12 decembrie 2009

valsez singura


valsez in ritmuri de durere seaca. ma doare ca nu simt nimic. nici inima, nici orgoliul, nici dorinta. ma uit in gol, in intunericul camerei, si nu vad decat un zgomot ilogic de libertate. pot iubi, si iubesc tot ce ma dezleaga de mine. tot ce ma face sa uit de ce-mi dicteaza inima. sunt rece, ca vantul de iarna. si nici macar nu doare......

joi, 10 decembrie 2009

din egoism.

I'D RATHER DIE OF THIRST THAN DRINK FROM THE CUP OF MEDIOCRITY.

miercuri, 9 decembrie 2009

"gandul bun, din tot ce-i rau..."

Totul are o consecinte. Nu poti sa ranesti un om si sa nu existe repercursiuni. Pur si simplu e imposibil. Fericirea e scurta si scumpa, pentru ca nu a ramas foarte multa, si-n niciun caz nu se da la schimb pe indiferenta. N-o sa-ti bata la usa si n-o sa ti se scurga prin vene. Poate doar iluzia ca esti fericit, care se spulbera cand ma vezi in fata ochilor.

Notes to oneself:
#1 nu uita de unde ai plecat
#2 nu te uita pe tine, cum erai odata
#3 tot ce conteaza e simbolic si greu de sesizat

[ Laura Stoica - Nu-i nimic ]

marți, 8 decembrie 2009

refuz sa lupt pentru o cauza deja pierduta.

dezamagirea rezida din sperantele pe care tu ti le-ai facut, raportat la cei din jurul tau.
insa ... nu sunt nici mai buni, nici mai rai...sunt doar oameni... atat.

astazi am afirmat ceva cu toata inima, si ca raspuns am primit exact ceea ce contrazicea situatia, asa cum o prezentam eu. si nu prin vorbe, ci prin fapte. sunt lucruri care cer de la sine sa fie spuse. sunt asa numitele detalii care rastoarna situatia. m-am simtit ca nuca in perete. pe dinafara, crezand cu toata forta, puterea si vointa in prieteni, asa cum face Raluca de obicei. nu pot descrie pe de-a-ntregul senzatia. e o durere ciudata. un soi de neincredere sadita timpuriu si crescuta cu atentie, menita sa razbune tot ce a fost, si tot ce nu a fost.

cu asta am incheiat un capitol din viata mea. renunt la oamenii care nu-mi inteleg convingerea ca orice lucru mic necesita incredere, care se reflecta in tot. renunt, mai bine acum decat mai tarziu. renunt cu capul plecat de tristetea ca am crezut in ei. renunt cu demnitatea cu care orice pierzator iese din joc. renunt cu durere absurda si senzatie plina de gol. renunt cu nostalgie.

.........si mai ales, renunt fara drept de apel.


"Nimeni nu te poate face sa te simti inferior fara acordul tau."

luni, 7 decembrie 2009

nu,nu timpul a trecut, ci tu ai trecut prin el....

La multi ani,scumpule. La multi ani pentru fiecare zambet pe care il dai din suflet, pentru fiecare zambet strengar sau aruncat din reflex, in semn de "buna" sau de tristete.

Incercand sa trec peste melancolie, am realizat ca .........
Ne-am zis pasurile, ofurile. Ce ne doare. Ce gandim. Ce vrem. Am si ras, am si glumit, am fost si seriosi , dar chiar si atunci am incercat sa pun o nota de umor in ceea ce am scris. Fiindca deocamdata mai putem face haz de necaz.

La 19 ani... am visat la fericire. Unii isi doresc bani, faima si putere. Raluca si-adorit fericire si prieteni. Am ales cu sufletul si nu regret, pentru ca am implitit fire mici de tristete cu fire mari de zambete, cu margele de reusita si cu fir aurit de esec. Nu am avut curaj sa te privesc punandu-ti dorinta, de teama sa nu-mi aduc aminte ce simteam si eu cand eram in locul tau. Dar stiu ca nu ai gresit dorindu-ti. Am simtit asta pana in varful carliontzilor mei.

Si, in ordine, voi face urarile de rigoare.

Sa fii fericit. Pentru ca asta e tot ce conteaza. Sa simti fiecare clipa cum cutremura.

Sa ai curaj. Pentru ca poti, si stii si vrei, si pentru ca asta inseamna cu adevarat sa ai putere. Sa te ridici din praf, si sa te scuturi dupa fiecare cazatura.

Sa te temi. Pentru ca asta inseamna sa traiesti. Sa ai frica de ce nu stii, si mai ales de ce stii prea bine.

Sa nu uiti. Pentru ca totul e ca o balanta, si n-ai sa poti niciodata vedea partea buna fara cea rea, nici invers.

Sa iubesti. Tot ce deja iubesti,si tot de ai urat dintotdeauna, pentru ca asta te face sa fii pe de-a-ntregul.

Si, nu in cele din urma, sa fii copil. Sa fii frumos, cum poti tu mai bine.



La multi ani, scumpule. La multi ani......

miercuri, 2 decembrie 2009

de ce?

de ce sa ma trezesc foarte de dimineata si sa nu am dreptul prin lege la jumatate de ora pentru cafea si tigara?

de ce sa fiu nevoita sa ascult toate scandalurile din jurul meu?

de ce sa fie frunzele versi si nu albastru azuriu?

de ce sa fiu rationala de fiecare data cand iau o decizie? ce, deciziile luate la nivel senzorial nu mai sunt bune?

de ce nu e nimeni niciodata multumit pe deplin? eu sunt.

de ce nu e declarata februarie ca fiind cea mai frumoasa luna din an?

de ce toata lumea care ma cunoaste afirma cu tarie ca nu sunt sanatoasa si ca am mintea unui copil de 8 ani?

de ce devenim usor usor o societate emo?

de ce, prin definitie, femeie=shopping addict? eu am ajuns sa-l detest.

de spun oamenii lucruri ciudate cand sunt beti? vezi zana maseluta sau bumerang.


auziti.... da' voi.... de ce???

La început a fost Cuvantul.

in ultimii doi ani am scris tot ce mi-a trecut prin minte, cu egoismul de rigoare. am scris depre mine, am scris din mine si pentru mine. si ce-i drept, a fost greu sa-mi revizuiesc trairile fara sa trisez putin. fascinant si strain e modul in care-am reusit sa surprind mai tot, avand in vedere faptul ca talentul meu la scris este serios pus sub semnul intrebarii.

dar subiectul nu e acesta, ci rezultatul scrisului in sine.

ca atare...

"Am învăţat că oricum ai tăia, orice lucru are două feţe."
"Am învaţat că este prea greu să-ţi dai seama unde să tragi linie între a fi amabil, a nu răni oamenii şi a-ţi susţine părerile."
"Am învăţat că scrisul ca şi vorbitul, pot linişti durerile sufleteşti."

si cel mai important lucru, am invatat ca...

"Voi care vă întoarceţi acasă
şi după ce-aţi închis uşa
spuneţi “bună seara”
voi nu ştiţi ce-nseamnă
să intri pe uşă tăcînd."


multumesc. pentru tot.

Daca si cu parca si cu daca si cu daca...

Mai întâi sa-ti fie mila de tine, si apoi de altii.

Mai bine sa-ntreaca decât sa n-ajunga.

Primul pas e cel mai greu.

Pofta vine mâncând.

Vorba multa, saracia omului.

Fiecare pasare îsi iubeste cuibul.

Fiecare pasare pe limba ei piere.

Tonul face muzica.

Cine iubeste mult, pedepseste rau.

Unde-i lege, nu-i tocmeala.

Sfoara pusa-n trei, nu se rupe degraba.

Libertatea e mai de pret decât tot aurul din lume.

Pasarea în colivie nu se bucura, si de e vie.

Nu conteaza cât de repede alergi, trebuie doar sa stii când sa pornesti.


[ pentru cine se simte. ]

sâmbătă, 28 noiembrie 2009

nu vreau sa uit.

inainte de toate pune the fray - how to save a life.

la ce visezi? eu visez la liceu. la mirosul racoros, intepator, de primavara, care ma insotea tot drumul. visez la tot ce-as fi vrut sa fac si n-am avut ocazia. visez la oamenii pe care i-am dezamagit si-apoi au plecat, si la cei care m-au ranit pe drum, subestimandu-ma. n-au vazut in mine nimic. si in ei am investit sentimente, si inca o fac. pentru o vreme n-am vazut nici eu nimic in mine. nimic altceva decat un mulaj dupa exterior.

acum sunt goala pe interior. sunt omul care a obosit inainte de primul drum, si ma ridic din pat dimineata doar pentru prima tigara. apoi lucrurile vin de la sine, cu rutina zilei.

nu stiu. nu mai gandesc nimic. e doar o senzatie de gri.

vineri, 27 noiembrie 2009

And what becomes of a day for those who rage against it?

nu maiinteleg nimic. nu vreau sa-mi pierd prietenii. dar nu mai suport anumite lucruri. anumite nevoi nu pot fi suportate la nesfarsit,si ma refer lafaptul ca nu pot fi tot timpul acolo pentru fiecare din ei. si ma refer in special la unul, de care imi face deosebita placere sa am grija, dar am obosit. sunt omul care nu cere nimic altceva la schimb, decat un zambet. dar nu unul aruncat in fuga. cer timp si rabdare. si totusi o fac, chiar si fara nimic la schimb. dar nu mai pot sa duc asta mult timp, pentru ca si eu sunt prietena cuiva, si la randul meu am probleme, pe care nu le spun ca sa nu incarc.

nu stiu, nu vreau sa amestec sentimentele, nu vreau sa le confund sau sa le contrabalansez. dar mai inainte de toate trebuie sa ma descarc, pentru ca doar astfel le pot pune in ordine. asa ca incepem lista minune. imi era dor de ea, nu am mai facut asta dintr-a 10-a.

+ ma simt bine cand e in preajma. sunt in apele mele.
+ ma face sa rad
+ ma calmeaza
- imi aduce aminte....
- interpreteaza aiurea
- imi dau seama iar si iar si iar ca e omul pe care-l vreau langa mine
- face crize prostesti uneori
+ ma provoaca sa analizez situatia
+ si - nu-mi reproseaza nimic
+ nu stiu, am o stare de copil inainte de craciun...
- ma evita


=> egalitate...... nu stiu, nu inteleg. does he drive me wild? or just mildly free?

nu stiu ce sa spun. nu mai citi cu atata sete. nu-mi ies concluziile pentru jocul asta de carti, si nici macar nu am asul de inima neagra. pierd la jocul meu preferat, si asta ma omoara. dar nu stiu daca e orgoliul, ambitia sau inima. m-am resemnat de mult, mi-am schimbat directia de plutire, dar subconstientul meu lucreaza impotriva. cred ca am o bucata de creier putin cam prea albastra............... sau o bucata de inima, nu stiu sigur.....


"What will happen to a face in the crowd when it finally gets too crowded.
And what will happen to the origins of sound after all the sounds have sounded
Well I hope I never have to see that day but by god I know it's headed our way
So I better be happy now that the boy's going home. "

marți, 17 noiembrie 2009

clopotzesc. la 3 dimineata.

doamne ce copil ma simt..... ce dulce e, si ce fel se uita la mine cand e obosit si nu mai are chef sa stea, cum se incrunta cand nu-i convine ceva si cum isi indeasa insistent mainile in buzunare cand e plictisit, cum isi pierde privirea in gol cand nu-i convine ce aude si cum fixeaza un anume punct cand nu stie ce sa zica. cum zambeste amar cand nu vrea sa faca ceva, si dulce cand e nedumerit...


dar mai ales.... cat de dulce e cand face toate lucrurile pe care le urasc...si cum ma face sa le indragesc.


[ "however long that you stay is all that i am" ]


astazi, 18 noiembrie 2009, ora -2:56, am fumat ultima tigara

as long as i'm not.

pun armele jos. nu mai lupt pentru ce vine de la sine, pentru ce vine cu timpul, pentru ce mi se pare normal si placut. nu mai lupt pentru ce nu pot avea, pentru a 25-a ora din zi, pentru ce nu pot rezolva, pentru ce nu mi-e dat sa obtin, pentru ce nu mi-e scris sa traiesc.

pe zi ce trece devin un om normal. mi se indeplinesc unele vise, altele mor, majoritatea sunt pe stand-by.

pe de alta parte nu mai sunt obisnuita sa impart, nici la doi, si mai ales la trei. dar invat, pentru ca vreau si-mi place. nu mai stiu cand sa ofer mai mult si cand sa ma opresc, nu mai stiu cat vreau si daca e necesar, nu mai stiu sa am rabdare, nu mai stiu sa ma controlez intr-o anumita masura. dar invat. si spre surprinderea mea invat repede.


[ "i don't mind where you come from, as long as you come to me" ]

luni, 16 noiembrie 2009

twisted

i dreamt of it.


i just did....

"vama se plateste oricum"

nu mai scriu pentru ca nu stiu ce sa mai scriu. telurile mele nu s-au schimbat, nici asteptarile, nici asternuturile si nici macar dezamagirile. ma bucur de prietenii mei, si mai ales de cei care-mi devin prieteni pe zi ce trece, si-n care incep sa am incredere si langa care imi face placere sa stau. nu-i asa, S? si stii ce? imi iubesc prietenii. sunt acei foarte putini oameni pentru care as face orice mi-ar sta in putinta ca sa-i stiu bine. sunt smaraldele mele :)

respir, mai mor, si iar respir. in concluzie, totul e la fel. nu reusesc sa inteleg comportarile anumitor persoane de langa mine, dar n-o fi un capat de drum.

ascult florin chilian - iubi, si mi se face pofta ciudata de o duminica de vara, cu o cafea cu frisca si o tigara, in camera de la parter. vreau liniste si stabilitate, si nu vreau mai multe motive sa iubesc.


si totusi cer prea mult. unii oameni nu se nasc pentru clipe de calm. sunt o oarba..... caut miez bun intr-un mar gaunos, incercand sa-mi limpezesc mintea.


[ pentru smaralde.... billy joel - vienna. pentru ca intr-o anumita masura imi semanati, fie ca va place sau nu ]

duminică, 8 noiembrie 2009

nu.... nu..... nu...... nu....... nu........ nu........

imi creste pulsul. bataile inimii mele dizloca mase inerte de tacere.

mor in ganduri si obosesc in simtiri. nu mai pot..................

joi, 5 noiembrie 2009

with my hand in my pocket, waiting for my rocket to come...

Ce conteaza daca primesti ceva la schimb?

Important e ce reusesti sa furi din clipe.

"Cand buzele nu soptesc, cand ochii nu-ti mai zambesc
Nu e vina ta, e doar a mea"


Invat zi de zi sa-mi traiesc clipele. Si firele de secunda care-mi dau fiori.


superficial, la fel ca blogul asta...........

marți, 3 noiembrie 2009

sa-ti fi tinut talpa pe mersul meu...

"Ştii, eu sunt născută de o mie de furtuni de culoare gri şi am în mine graba ploilor ce aleargă"...

Îmi vorbeşti despre toamne. Despre rostul căderilor, despre ani pârguiţi, despre doruri adormite-n ţicneală, despre demenţa speranţei, despre renunţare cu inimi îndoite, despre zvârcoliri blajine, despre plecări inoportune.....
Dincolo de cuvinte, simt cum zgura înnăbuşă deja privirile tale. De-atâta durere, ochii sunt dreven în piatră...

Şi-n lacrimă, cerul pare că a pus toate răzăluirile...

Doar pare...


" The lesson which life repeats and constantly enforces is
Look under foot.
You are always
nearer to the divine and the
true sources of your power
than you think.
The lure of the distant and the difficult
is deceptive. The great opportunity is
where you are.
Do not despise your own place and hour.
Every place is under the stars,
every place is the center of the world."

John Burroughs

prajiturele

atat de nefericiti sa fim incat sa trebuiasca sa ne iubim? atat de seaca sa ne fie exprimarea incat sa trebuiasca sa infaptuim gandirea? atat de reci sa ne fie cuvintele incat sa trebuiasca sa ne incalzim suflarea?

ar trebui sa ne oprim o clipa-n loc si sa ne resetam simtirile. traim intr-un haos cubic, intr-o cutie de abanos cu cateva ferestruici prin care intra sporadic lumina. ne lovim de geam cand vrem sa evadam, de geamul cotidianului monoton, agitat, cu tendinte de plafonare.

vreti sa evadati? succes. eu una m-am infiltrat prin porii peretilor.

duminică, 1 noiembrie 2009

Ephémère quand tu passe comme un courant d'air...

e duminica dimineata. m-am trezit la 10, mi-am baut cafeaua si am scris un mesaj. sunt foarte bine dispusa dupa aseara. am o stare inexplicaila de bine, de acasa.... e cald si miroase a cafea proaspat rasnita. ar fi cazul sa ma schimb si sa ma apuc de invatat. m-ar scoate putin din starea de letargie in care am fost lunile astea.. cred ca e o idee buna. imi pare rau ca nu pot sa fiu extraordinara astazi, dar cred ca vreau sa tin pentru mine ce e deep inside. azi sunt doar a mea.


si explicatia starii mele e ca ce-am descoperit e un vis frumos pe care mi-ar placea sa-l traiesc. m-a calmat mult. m-a linistit si mi-a redat echilibrul. e un fel de aripa de fluture in bataia vantului. isi regaseste ritmul batailor oricum si oricand. poate ca in liceu ar fi fost altfel... dar nu e momentul sa ma gandesc la asa ceva. savurez momentul. mi-am dat seama ca bucurestiul e superb noaptea, ca nu agitatia specifica mie este totul, ca cel de langa mine nu trebuie sa fie neaparat un extremist, cat un om normal care sa stie sa iubeasca. noutatea nu e cheia, nici maturitatea. ci pur si simplu starea de bine pe care o ai cand langa tine e un om placut. nu stiu daca luminile si calmul de noapte al bucurestiului au amplificat starea, dar as fi ramas acolo tot timpul. m-am simtit normala pentru prima data dupa mult timp. nu m-am simtit diferita, nici exagerata, nici ciudata, nici neinteleasa, nici subestimata. m-am simtit importanta intr-un anume fel.

mi-am dat seama ca esentialul e sa fii cel mai bun in ce faci, nu in tot. ca visele nu mor, ca pasii mici sunt cei siguri si ca obstacolele par mici cand privesti in urma. mi-am dat seama ca trebuie sa ai curaj si incredere, ca sa nu mai vorbesc de pozitivismul vital.


o spun pentru a suta oara, dar cred in asta: stiu ce vreau.


sunt calma. sunt in apele mele..... ne me reveille pas. je ne réponds plus de moi, je n’entends plus que toi, parle moi.

sâmbătă, 31 octombrie 2009




here i am, i'm standing tall, i'm free of all.

joi, 29 octombrie 2009

every rose has its thorns

e ceva cu felul in care se misca.... e genul de femeie care te vrea, dar nu-i esti necesar.

sa ma prezint... numele meu nu este important.
lucrez in IT de mai bine de 4 ani, traiesc, muncesc, ma distrez intr-un mediu preponderent masculin de mai mult timp decat imi pot aminti, imi apar "cu ghearele si cu dintii" punctul de vedere(si de multe ori castig), sunt jucatoare - ocazional - de CS, bautoare, tot ocazional de alcool, urasc misoginii, am ceva cunostinte de mecanica, fotbal, am jucat baschet, stiu sa bat un cui, sa recunosc mare parte din componentele unui motor de autoturism, sa montez un oberteiler sau sa repar o priza si in general raspund cu "Nu, merci, ma descurc singura" la intrebarea "Ai nevoie de ajutor?".


cand vreau sunt rece ca un cub de gheata, si totusi nu orgoliul e de vina.

nu-mi pare rau.

miercuri, 28 octombrie 2009

pretty little girl never stopped loving herself.

I hate the world today
You're so good to me
I know but I can't change
Tried to tell you
But you look at me like maybe
I'm an angel underneath
Innocent and sweet
Yesterday I cried
Must have been relieved to see
The softer side
I can understand how you'd be so confused
I don't envy you
I'm a little bit of everything
All rolled into one



I'm a bitch, I'm a lover
I'm a child, I'm a mother
I'm a sinner, I'm a saint
I do not feel ashamed
I'm your hell, I'm your dream
I'm nothing in between
You know you wouldn't want it any other way

So take me as I am
This may mean
You'll have to be a stronger man
Rest assured that
When I start to make you nervous
And I'm going to extremes
Tomorrow I will change
And today won't mean a thing



Just when you think, you got me figured out
The season's already changing
I think it's cool, you do what you do
And don't try to save me



I'm a bitch, I'm a tease
I'm a goddess on my knees
When you hurt, when you suffer
I'm your angel undercover
I've been numb, I'm revived
Can't say I'm not alive
You know I wouldn't want it any other way




[ de dragul vremurilor trecute, si de dragul revenirii la normal. ]

marți, 27 octombrie 2009

betia ideilor.

nu am nimic de spus. sunt seaca pe interior.

vreau liniste si stabilitate si te vreau in stanga mea, privindu-ma pe furis. e doar o iluzie. nimic realizabil, nimic concret. coerenta nu ma caracterizeaza la modul stabil, nici macar autosugestia nu mai functioneaza.


o sa-mi revin pana maine, dar pana atunci sunt amara.


nu vreau, desi pot. nu pot, desi stiu. nu stiu, desi intuiesc. nu intuiesc, desi vreau.


dar o voi face, si-ti vei da seama la momentul potrivit. trebuie doar sa-l speculezi si sa ai curajul necesar.

pentru restul exista Mastercard...

e o zi perfecta pentru a fi liber.

dar ma incatuseaza cateva probleme de organizare. as putea avea orice, dar ma blochez. ce vrei...? asa-i cand te-nd............uri sa-ti lasi sufletul in mana altcuiva. nu mai bine ai grija singur de lucrul tau? sa-mi fie invatare de mine. pentru a suta oara. [pariu ca nici de data asta nu invat nimic si ma intorc alergand?]





nu-i problema, doar sunt creatza. improvizez eu ceva.


hai, pa.

sunt ca un cutremur. si eu am replicile mele.

Si latura sensibila a cutremurului...

"Nu toată lumea e capabilă să stea în mlaştină până la gât şi să surâdă. Unii nu se pot abţine să nu dea din mâini, încercând să iasă, chiar dacă astfel se scufundă cu totul."


Imi amintesc zilele cand mi se spunea ca sunt deosebita. El avea dreptate, sunt deosebita pentru ca inca mai cred in oameni buni, sunt deosebita pentru ca , in ciuda loviturilor primite, am avut puterea sa vorbesc, sa fiu alaturi cand era nevoie...sa incerc sa ma si sa te ridic spunand " Am incredere in tine"...sunt deosebita pentru ca nu merg pe drumul razbunarii, sa lovesc, sa acuz....sunt deosebita pentru ca stiu ca nu vei mai gasi pe cineva ca mine...sunt deosebita pentru ca fara sa iti dai seama lovesti una din putinele persoane care iti spun sincer ce gandesc, chiar daca te lovesc cu cuvintele...


Sunt ca o bucata de hartie... Ma poti folosi, poti scrie pe mine, poti desena pe mine, ma poti taia, ma poti lipi, ma poti privi... Dar cand ma impaturesti niciodata nu voi mai fi la fel de frumoasa.... pentru ca "Ceea ce nu vedem ne vede. Ceea ce nu simţim ne simte. Ceea ce nu ne lipseşte ne aparţine"..


Dupa atata impaturit si eu ma tem sa fiu cu mine. Dar incerc sa-mi depasesc frica pentru ca la urma urmei asta e evolutia, nu? O s-o risc, incepand chiar de maine.

Mereu de maine.... pentru ca timpul curge de-a-ndoaselea.

luni, 26 octombrie 2009

probleme-n paradis...

mi-ar face o deosebita placere sa pot innota linistita in apele mele... mi-am iesit din rutina caracteristica si acum am o umbra de fluture in stomac. as vrea sa-mi fie mai bine, asa cum ii e de obicei cuiva care in sfarsit si-a gasit locul. as vrea sa-mi fie cald, sa-mi fie greu si totodata sa-mi fie soare.


ca de obicei, am incredere ca pot sa aduc tot pe drumul cel bun. imi simt radacinile adanc infipte in madejde si parca a trecut timpul prin mine si m-a imprastiat. m-am pierdut putin... ma iau de la zero si-ti prind mana intr-a mea.


esti langa mine, si-as vrea sa fii asa mult timp de-acum incolo. o sa invat cand sa te citesc si cand sa te las din mana... sper.


as fi vrut sa dormi cu mine. sa ma trezesc noaptea si sa fiu sigura ca nu visezi urat si nu te framanti in somn. oricum suferi ziua destul, chiar daca nu vrei sa o arati. macar somnul sa-ti fie linistit. dar iti e mai bine singur pentru moment, asa ca o sa fiu acolo destul de putin incat sa nu stresez si destul de mult astfel incat sa sustin.


ai incredere in ce se ascunde sub albastrul ala delirant. esti de-o inteligenta si de-o sensibilitate rara. iar eu sunt langa tine, si e cel mai bun lucru care mi se putea intampla. decat sa renunt la tine pentru cateva probleme mai bine....p24.



"i have something...."

You can rest easy tonight
everything is gonna be alright, i promise
go to sleep and dream of me tonight
everything may not be perfect, but at least we tried.

vineri, 23 octombrie 2009

respira usor.

nu stiu. am nevoie de ordine in ganduri, si am doua zile la dispozitie. nu ma pot concentra sa scriu nimic concret. stiu ce vreau, dar nu stiu cum vreau.

mi-e dor de casa, de patul meu, de cafeaua tatalui si de mama jucandu-se in parul meu. dar imi pare rau ca plec. ca de obicei, as vrea sa iau cu mine lucruri si oameni.

concluzia? poate ca lucrurile revin pe calea cea buna. a fost o zi placuta....

nu vreau decat tot ce-mi doresc si nimic mai putin :)

sub scut sau pe scut.

am combinatia devastatoare.


si nu o voi irosi pe nimeni.


asta e asa, ca o promisiune pentru sine.

joi, 22 octombrie 2009

ca si cum as vrea sa mut muntii....

am atins starea maxima de calm. uneori cînd te astept pianul e mut. nici nu stii cum se chircesc clipele sub absenta ta. ma gandeam la un singur lucru.... eu ma indragostesc intotdeauna......

si nu inteleg singuratatea. deloc. pentru ca pot sa o sfaram doar cu un "da", care inca ma asteapta, dar pe care nu-l vreau. sunt mormantul a milioane de singuratati. am omorat atatia oameni refuzandu-i, si la randul imi primesc tortura cu bratele deschise. sunt jumatate femeie, jumatate toamna, si-as putea scrie orice acum, dar aleg sa iti asez meticulos in palma, ascutite si reci, nedragostea si toamna.

si uite ca tot ascult nenorocita asta de melodie, si nu-mi iese din mnte privirea ta de azi. am jumatate de creier in lanturi si doar jumatate de inima mi-e vie, si senzatia ca gresesc, pentru ca atunci cand scriu despre tine trebuie sa fie totul curat.

sunt mult mai simpla pentru tine decat pentru restul lumii. nu stiu de ce. si ma simt ca si cum as sta pe marginea unui acoperis asteptand sa mi se ordone sa zbor. uneori ametesc rau de tot, inchid ochii si intnd mainile in timp ce-mi beau cafeaua si-mi fumez tigara se seara.


sunt ciudata, copile... sunt ciudat de simpla. si desi ma feresc sa intarzii la propria-mi fericire sunt inca aici, si am grija de cea mai grea parte...




am grija de linistea mea, fada si profunda ca albul unei coli de hartie. nu te caut, te astept.

marți, 20 octombrie 2009

go ahead, make my day.

mi-e dor sa traiesc singura, departe de tine, fiecare cu trupul lui. desi mi-ai ramas doar in memorie nu ma pot detasa de senzatia ca ai grija de mine doar de la cateva ganduri departare. te caut intot ce-i albastru. o fac involuntar si incontrolabil.

vreau doar liniste.

lasa-ma sa-mi vad de lucrurile care chiar conteaza. am sters tot, de la fotografii pana la melodiile care-mi aduc aminte. se numeste purificare, si inima mea o cere.


punct si de la capat.

luni, 19 octombrie 2009

simplu, ca un punct alb.

stiu un loc in care pot sa visez oricat de multe probleme as avea.

stiu un loc unde rad in loc sa plang, si invers.

stiu un loc unde e cald tot timpul, mai ales iarna.

stiu un loc in care ti se dau raspunsurile inainte sa pui intrebarile.

stiu un loc in care placinta cu mere are gust pronuntat de scortisoara, unde cafeaua de dimineata are o aroma desavarsita si orice senzatie placuta e amplificata de un milion de ori, iar cele rele se reprima.

stiu un loc unde am putere sa iubesc, oricat de destramata mi-ar fi firea.

stiu un loc unde femeia de azi se simte copilul de ieri, un loc unde ma cauti in cea de langa tine si-n cele ce vor veni, in zilele de ieri si in cea de maine, in amintirea cea mai draga, in amarul clipelor triste si-n dorul zilelor senine.... si daca ma vei gasi vreodata, te rog.... da-mi-o inapoi, pe mine, cea de ieri.

"M-am legat totdeauna de locurile în care am întârziat, de unde n-am plecat imediat ce-am venit. Din camerele în care am adormit o noapte, n-am reuşit să plec fără să-ntorc
capul."





stiu sa ajung acasa.

duminică, 18 octombrie 2009

teoria generala a aripilor frante

am vinele incarcate de nopti, de prezenta ta si de rasete. esti in visele mele. esti ascuns, esti aici, esti difuz si dulce. esti cald, cu mainile reci, esti nou si te cunosc de-o viata. nu vreau sa te vad, dar am nevoie de tine in fiecare clipa si ma simt ca un copil ce-asteapta. si-astept. si inca astept sa-mi vad constiinta patata cu tine, cu sirop de cirese negre, cu cer si cu albastru.

sunt ca o papusa stricata, cu ochii cazuti inauntru.

sunt aici. si astept... usor.... incet..... lent..... sunt inca aici. in liniste.

luni, 12 octombrie 2009

pentru suflet.

"Prima poruncă: Să aştepţi oricat.
A doua poruncă: Să aştepţi orice.
A treia poruncă: Să nu-ţi aminteşti, în schimb, orice. Nu sunt bune decat amintirile care te ajută să trăieşti în prezent.
A patra poruncă: Să nu numeri zilele.
A cincea poruncă: Să nu uiţi că orice aşteptare e provizorie, chiar dacă durează toată viaţa.
A şasea poruncă: Repetă că nu există pustiu. Există doar incapacitatea noastră de a umple golul în care trăim.
A şaptea poruncă: Nu pune în aceeaşi oală şi rugăciunea şi pe Dumnezeu. Rugăciunea este uneori o formă de a spera a celui ce nu îndrăzneşte să spere singur.
A opta poruncă: Dacă gandul ăsta te ajută, nu evita să recunoşti că speri neavînd altceva mai bun de făcut sau chiar pentru a te feri de urmările faptului că nu faci nimic.
A noua poruncă: Binecuvantează ocazia de a-ţi aparţine în întregime. Singurătatea e o tarfă care nu te învinuieşte că eşti egoist.
A zecea poruncă: Aminteşte-ţi că paradisul a fost, aproape sigur, într-o grotă.
A unsprezecea poruncă: Priveşte şi treci!"


(Octavian Paler - Viata pe un peron)

vals de noiembrie...

"Femeia aceea care suradea la un anume cuvant al lui si plangea la altul, care intrase supusa in traiul lui, fara secrete, ca un dulap cu sertarele trase, fara orgoliu, fara refugii, femeia aceea care nu pastrase nimic nestiut, nicio indoitura a buzei, nicio dilatare a pupilei, nicio tremurare a mainilor, se rupea de el si trecea pe alaturi, in alta lume, cu alti oameni!..."


(Mihail Sebastian - Oraşul cu salcâmi)

luni, 5 octombrie 2009

pleaca... tu n-auzi sa pleci??

Still a little bit of your taste in my mouth
Still a little bit of you laced with my doubt
Still a little hard to say what's going on

Still a little bit of your ghost your witness
Still a little BIT of your face I haven't kissed
You step a little closer EACH DAY
Still I can't SAY what's going on...




a doua greseala. a doua oara cand vreau sa renunt si nu pot. a doua oara cand visez la imposibil. a doua oara cand esti prea aproape ca sa te mai pot simti.

de ce nu pot sa-ti scap? si de ce imi pleci din nou? de ce nu esti al meu? si de ce inca te iubesc atat?

sunt o fraiera. tu n-o sa te-ntorci niciodata. stiu....

[prea siropos ca sa ma caracterizeze, si totusi e despre noi]

luni, 21 septembrie 2009

"happiness is a state of mind"

For everything there is a season,
And a time for every matter under heaven:
A time to be born, and a time to die;
A time to plant, and a time to pluck up what is planted;
A time to kill, and a time to heal;
A time to break down, and a time to build up;
A time to weep, and a time to laugh;
A time to mourn, and a time to dance;
A time to throw away stones, and a time to gather stones together;
A time to embrace, And a time to refrain from embracing;
A time to seek, and a time to lose;
A time to keep, and a time to throw away;
A time to tear, and a time to sew;
A time to keep silence, and a time to speak;
A time to love, and a time to hate,
A time for war, and a time for peace.


[it's my season now. blossom.]

vineri, 28 august 2009

free wishes

vreau sa iubesc asa cum iubeam la saispe' ani. cu nestavilirea unei pietre de rau, cu pasiune si supunere celui ce-l consideram unic.

vreau sa nu fi renuntat la dans. sa fi avut destul curaj sa continui singurul lucru care ma elibera de tot, ma ajuta sa ma exprim si ma epuiza in cel mai placut mod cu putinta. doar eu si sala de dans cu oglinzi pana in tavan.

vreau sa stau pe plaja la apus, in camasa ta de in, si sa-mi soptesti ca ma iubesti. oricine ai fi.

vreau sa am o casa pe malul marii. o casa alba, cu acoperis albastru, cu veranda si un perete de sticla. sa ma trezesc dimineata si sa privesc cum flutura perdelele in briza marii.

vreau sa am curajul sa renunt la tot pentru cineva, chiar daca exista posibilitatea sa pierd. sa iubesc nebuneste.

vreau multi prieteni cu care sa stau la foc de tabara pe plaja. sa cantam in timp ce tu ma tii n brate.


vreau tot ce m-ar face fericita. vreau marea.

pentru suflet

ramai marea mea dragoste. ramai visul meu neimplinit, care imi da tot timpul o sclipire in ochi, oricat de obosita as fi. ma faci sa ma simt vulnerabila, ca atunci cand imi aprind tigara doar pentru simplul ei gust, continui ca sa imi fac rau, mai trag un fum ca sa nu mai tremur, inca unul ca sa ma simt matura, si apoi inca unul ca sa nu mai tremur, unul ca sa imi omor timpul, sau sa caut inspiratie si ultimul ca sa uit.

nu m-am gandit niciodata pentru ce e fiecare fum. care este logica pentru care trag in piept de fiecare data. recunosc, am avut nevoie de ajutor. multumesc.


si dupa 6 ani de cand te-am parasit, tu ramai marea mea dragoste. cu ritmurile tale line, uneori alerte si dureroase, cu crinolinele albe si voalurile lila, cu incaltarile tare dureros de rigide. uneori ma visez valsand. uneori strang in dinti coada trandafirului si inspir puternic, sa nu simt stransoarea tangoului. alteori stau pe margine si privesc. adesea.....


nu-mi neg firea siropoasa. doar sunt femeie. nu resping natura mea dramatica, prosteasca si patetica atunci cand sunt stransa in brate si mi se sopteste la ureche. e datoria mea sa cedez senzatiilor de genul. dar nimic nu-mi creaza o alegorie mai frumoasa de sentimente.

imi pare rau ca am renuntat la tine. tu m-ai invatat de fiecare data sa iubesc. si-au trecut ani de zile in care nimic nu ti-a putut lua locul. incerc uneori sa revin, dar e mai greu decat cred.


nu pot trai nici cu tine, nici fara tine.

duminică, 2 august 2009

frana care imi aminteste ca sunt om...

spune-mi pe nume. spune-mi ce crezi ca sunt. spune-mi oricum.

dar numai daca esti absolut sigur ca esti demn de a ma eticheta, numai daca consideri ca nu ai facut niciodata greselile mele. nu arunca cu pietre decat daca esti nevinovat. nu vreau sa vad ochii care ma judeca, vinovati fiind.

ma dezamagesc persoanele la care tin.


zi de un gri primavaratic.

sâmbătă, 1 august 2009

ceva mai multa lumina

straluceste orbitor. licareste cu fiecare pas pe care il fac, atrage atentia si imi da o karma aparte. desi nu cred in karma. iar in aerul asta rece si pur de munte, contrazis numai de fumul de tigara, se izbeste de versanti ca un ecou, se reflecta si se izbeste din nou trecand din nou prin mine. cand ma ameteste, cand ma revigoreaza, ma impiedica, ma franeaza si ma motiveaza. se pare ca ii molipsesc si pe ceilalti, avand in vedere ca toata lumea zambeste. este buna mea dispozitie, este fericirea mea absurda generata doar de simplul fapt ca toate imi merg bine si toate iau o intorsatura favorabila.

nu stiu daca se transmite si pe cale electronica, dar luati-o ca pe un fel de leapsa. si raspunsul la leapsa mea vreau sa fie un zambet larg atunci cand va ganditi la mine.

beyond ordinary standards

astazi plutesc. nu sunt rationala, nu am claritate in ganduri si nu-mi pot descurca labirintul ideilor.

am trecut peste perioada de reacomodare cu statutul de "orice minune dureaza trei zile", am parcurs toate cele cinci etape ale unei despartiri ca la carte. negare, manie, targuiala, depresie, acceptare. dar ca de obicei, totul la mine e pe dos, asadar am amestecat si etapele.

am inceput cu negare, am continuat cu targuiala, apoi am trecut prin depresia regulamentara, am acceptat si apoi m-am maniat pe situatie, pe el si in cele din urma pe mine.

acum am evoluat la stadiul de indiferenta. desi nu inteles de ce inca mai scriu despre asta. probabil sunt mandra de mine. am reusit sa trec peste. incerc o terapie noua, si anume cea de imprietenire cu cei ce ma ranesc.


revenind la ziua de azi....... e ciudat cum un singur impuls schimba tot, si cum nefiind rational nu poti controla o situatie neprevazuta. si e ciudat ce procent imens depinde doar de noroc. noroc pur. pentru ca situatiile constiente dau senzatia de control, si deruta jucatorul. te ametesc, te amagesc, te iluzioneaza, si-apoi iti fac rost de-o garsoniera confort 3, mobilata, la 3 metri sub pamant.


si toate astea in ciuda faptului ca viata e chiar frumoasa, cu toate lucrurile mici de zi cu zi care o garnisesc asa cum se cuvine.

miercuri, 29 iulie 2009

vrei sa fii capsunica mea? :))

vrei sa fii capsunica mea incaltata cu bocanci de armata?

vrei sa fii capsunica mea cand alergam prin praf pe toate coclaurile dihamului?

vrei sa fii capsunica mea chiar si cand esti transpirata dupa o zi de instructie?

vrei sa fii capsunica mea cu multa frisca si cu nitzel whisky, sa te las la macerat si apoi sa te intind pe un pat de inghetata si sa te ling? [prea pervers chiar si pentru mine]

vrei sa fii capsunica mea programatoare [fara pic de experienta valabila], cu ochelari ca fundul de borcan, careia ii curg balele in fata laptopului?

vrei sa fii capsunica mea care face insolatie?


am primit o cerere in casatorie. am zis nu.

marți, 14 iulie 2009

colorblind

mi s-a spus ca exista oceanul si am inceput sa-l caut. mi s-a spus ca voi ajunge la el cand vantul umed imi va raci fata, nisipul si scoicile imi vor rani talpile si cand caldura soarelui imi va face trupul moale si fara vlaga. atunci, si numai atunci, voi sti sigur ca am ajuns acolo unde incepe cu adevarat viata...

momentan stau asezata langa un arbore inalt si des. stau la umbra lui si nu-mi mai trebuie nimic altceva. atat vreau pe lumea asta, sa stau aici, linistita. insa oamenii se uita ciudat la mine si ma-ntreaba de ce stau singura. nu le raspund. nu mai cunosc graiul lor de ceva vreme, acum doar frunzele-mi spun povesti. si e asa de mult vant in aer incat ochii mei raman fara culoare... nici caprui, nici negru, nici verde.... doar vant.... au culoarea ploii......

luni, 13 iulie 2009

pe culmile disperarii - emil cioran

"Totul este posibil si nimic nu e posibil; totul e permis si nimic. In orice directie ai apuca, nu este mai bine decat in nu importa care alta. Ori realizezi ori nu realizezi nimic, ori crezi, ori nu crezi, totuna e, precum totuna e daca taci sau daca strigi. Poti gasi totului o justificare, precum nu poti gasi niciuna. Totul este in acelasi timp ireal si real, absurd si firesc, fantastic si plat. Nici un lucru nu poate fi pus inaintea altuia, precum nicio idee nu e mai buna decat alta. De ce sa te intristezi de tristetea ta si sa te bucuri de bucuria ta? Ce-ti pasa daca lacrimile tale sunt de placere sau de durere? Iubeste-ti nefericerea si uraste-ti fericirea, amesteca totul si confunda totul. Renunta la distinctii, la diferentieri si la planuri. Fii ca un fulg dus de vanturi sau ca o floare purtata de valuri. Fii rezistent unde nu trebuie si las unde ar trebui. Cine stie daca in felul acesta nu vei fi mai castigat? Si daca nu castigi, ce e daca pierzi ceva? Orice castig este o pierdere, precum orice pierdere este un castig. Pentru ce oameii mai asteapta o atitudine determinata, idei precise si vorbe corecte?"


asa ca .....



Anumite ganduri sunt niste rugaciuni. Sunt momente in care, indiferent de atitudinea corpului, sufletul cade in genunchi

duminică, 12 iulie 2009

dincolo de noi doi....

Eu, ma-mbat cu ploi,
Nu cer piatra luni din cer.
Eu, ma-mbatcu timp, uneori
Ca un fluviu nins cu flori.
Eu, eu rad si plang
Sa uit cate ziduri ma strang
Simt ca voi plati mai tarziu
Tot ce uit si tot ce stiu
Si aud cum bat....
Clopote albe, clopote negre
Timp de Rai si Iad, in fiinta mea
Clopote albe, clopote negre
Amintindu-mi mult, tot ce-mi sunt...
Si as vrea..........

Sunt inger de-o zi, ma-mbat cu minunea de a fi..
Simt ca voi afla eu cumva
Cum sa sparg oglinda rea,
Si aud cum bat....
Clopote albe, clopote negre
Timp de Rai si Iad, in fiinta mea...
Clopote albe, clopote negre
Amintindu-mi mult, tot ce nu sunt...
Si as vrea....

Ce straniu Zeu e in cupa mea cu vin,
Ce sunt, ce vreau, de unde vin
Cui sunt datoare pentru ce am luat
Mi-a fost dat sa aud cum bat:
Clopote albe, clopote negre
Timp de Rai si Iad, in fiinta mea...
Clopote albe, clopote negre
Amintindu-mi mult, tot ce nu sunt...
Sï as vrea....




[ sa nu fie nevoie sa aleg, sa sper, sa pierd si sa-ndur ]

sâmbătă, 11 iulie 2009

sirop de cirese negre

vreau sa ma pierd intr-un lan de grau copt, sa ma intind printre spice si sa privesc spre cer. poate ca as gasi acolo zilele din urma, sau poate ca as inventa altele mai frumoase. in linistea mea s-ar cufunda oceane sarate pana cand ochii mi se vor seca de culoare.


vreau sa ma pierd intr-o mare de oameni carora nu le pasa. sa treaca si sa nu-si lase amprentele. poate ca m-as simti libera sa-mi afisez trairile si m-as descarca de pietrele de rau care-mi ancoreaza inima. orasul meu ar deveni ocean sarat cu iz de primavara tarzie.


vreau sa ma pierd pe o plaja pustie din mediterana, sa simt nisipul pe pielea arsa si sa ma sufoc cu liniste. poate ca as putea sa tip tot ce n-am spus pana acum nici macar in soapta si-apoi mi-as descarca furia in valurile marii. vibratiile strigatelor mele ar cutremura muntii si-ar grizona cerul de tristete.



vreau sa ma pierd intr-o armata de pasari phoenix. sa-mi pot reinvia suflarea cu orice impuls letal. poate ca asa m-as razbuna pe mine insami pentru toate si m-as pedepsi cu fiecare greseala. amintirile mele s-ar decima si mi-ar elibera constientul de orice migrena.

vreau sa ma pierd intr-un supermarket cu solutii la probleme. pentru ca am ales gresit si am simtit asta in fiecare por si in fiecare globula. fiecare particica din mine a simtit-o inzecit. poate ca asta mi-e rasplata pentru cat ofer. nu vreau sa fiu nevoita sa zambesc iar cand in mine urla fiecare fir de sange. nu vreau sa spun ca sunt bine, cand as putea sa ma numesc cadavru.


vreau sa ma pierd in bratele tale.

joi, 9 iulie 2009

take it all away, but you can never have yesterday.

depresie. ciocolata, cola si tigari. buzele tale moi trecand fugitiv peste ale mele, in drum spre iubiri mai mari. nu ma pot numi norocoasa. poate sunt pentru ca m-am indragostit de cel ce mi-a devenit cel mai bun prieten, poate ca sunt pentru ca am trecut prin multe, poate ca pur si simplu sunt. dar nu ma consider asa.

te iubesc in toate modurile posibile. iubesc felul in care ma atingi, iubesc felul in care ma tii in brate, iubesc albastrul care ma cearta si verdele care ma adora, iubesc sa te stiu langa mine, sa fiu in grija ta, iubesc sa te ascult chiar si atunci cand sunt obosita si nu retin nimic din ce imi spui. te iubesc atunci cand somnul mi-e limpede si adanc, iar tu ma tipi sa te iau in brate, si iubesc mirosul lucrurilor tale. iubesc sa-ti simt nasul si fruntea lipite de ale mele, si iubesc fiecare morala pe care mi-o tii. iubesc prima zi in care mi-ai zambit si m-ai judecat gresit, iubesc felul in care ma tii de mana, si cum te uiti atent la mine cand sunt suparata, iubesc sa mor de cald pentru ca ma invelesti tot timpul si sa-mi stergi fata de lacrimi. iubesc sa iesim in ploaie la miezul noptii si sa ma saruti, si iubesc sa ma trezesc langa tine.




..........dar mai ales iubesc tot ce urasc la tine.

luni, 6 iulie 2009

jail of thoughts

" Am zărit lumină pe pământ,
Şi m-am născut şi eu
Să văd ce mai faceţi.
Sănătoşi? Voinici?
Cum o mai duceţi cu fericirea?

Mulţumesc nu-mi răspundeţi.
Nu am timp de răspusuri,
Abia am timp să pun întrebări.

Dar îmi place aici
E cald, e frumos
Şi atâta lumină încât
Creşte iarba.

Iar fata aceea, iată,
Se uită la mine cu sufletul...
Nu, dragă, nu te deranja să mă iubeşti.

O cafea neagră voi sorbi, totuşi
Din mâna ta.
Îmi place că tu ştii s-o faci
Amară. "

duminică, 28 iunie 2009

some people live just to play the game :)

Buna ziua.Numele meu este Raluca si sunt dependenta de EL. Recunosc,au fost momente-n care n-am putut lua doza si am intrat in sevraj. Imi facea rau,eram constienta de asta. Imi promiteam ca o viitoare doza nu ma va mai ispiti. Sau ca o sa incerc cel putin sa iau o doza mai mica. Sau ca o sa le raresc macar. M-am inselat. Pe zi ce trecea nevoia crestea tot mai mult. Lipsa dozei m-a adus intr-o stare-n care sunt capabila de orice pentru a obtine-o. Asa am ajuns sa dau tot ce am mai de pret pentru cateva clipe de calm. Acum am nevoie de doza-n fiecare zi.

Dependenta poate avea urmari grave,dar dincolo de ea probabil ca nu este mare lucru.
Viata nu inseamna dependenta dar, in cazul meu, dependenta de el viciul meu temporar. Recunosc, ma droghez cu iluzii. Si cu niste saruturi grozave.

pentru tot, si pentru nimic. pentru ce va ramane.

"Iti amintesti ce simplu era, ce simplu era
Si totul venea de la sine
Tot raul, de-acum, era bine.
Iti amintesti ce simplu era, ce simplu era
Sa te iei in piept si cu Dumnezeu pentru dragostea ta
Iti amintesti ce simplu era...


Iti amintesti ce bine era
Sa privim din balcon un rasarit de soare
Iti amintesti cum plangeam
Si cuvintele rele aveau o valoare
Iti amintesti ce bine era, ce bine era
Sa crezi ca ce-i rau nu te mai poate atinge
Si lumea e a ta
Iti amintesti ce bine era..."

marți, 23 iunie 2009

it's like chasing the very last train........

"You can't play on broken strings
You can't feel anything
That your heart don't want to feel
I can't tell you something that ain't real"


deci.... cum as putea sa-ti spun ca te urasc? :)

duminică, 21 iunie 2009

there will be no white flag above my door

mi s-a spus ca imaginatia e usoara. si ca pot sa visez orice. dar m-au mintit...

mi s-a spus ca sunt libera ca pasarea cerului si ca pot sa aleg ce vreau, oricand, oricum. dar alegerile mele sunt constranse de constiinta, de notiunile de "bine" si "rau", de simtirile celor de langa mine, si mai ales de timp. m-au mintit....

mi s-a spus ca am voie sa iubesc, si ca nu alege nimeni pentru mine. dar alegerile mele mi-au fost refuzate. m-am izbit de un zid pe care nu il inteleg, si au decis altii daca am sau nu voie sa iubesc.

mi s-a spus ca pot sa colorez cu orice tusa, dar mi-au refuzat nuantele de albastru si de verde in schimbul celor gri. mi-au facut zilele insorite sa para privite de dupa garduri de sarma ghimpata.

mi s-a spus ca pot sa innot in larg cat vreau de mult, dar la prima baliza au venit dupa mine si m-au tintuit in ancore tesute din lujeri de nufar ca sa nu-mi raneasca incheieturile. mi-au zambit frumos, si m-au mintit....

mi s-a spus ca am timp sa citesc toate cartile din lume, dar pana acum nu am savurat nici macar o miime din toate, si-au aruncat in mine cu desensibilizare in toate formele posibile, ca sa nu mai simt scarba, teama, tristetea si repulsia fata de minciunile lor.

asa ca uite-ma aici...am chipul mamei mele, am cheful si incapatanarea tatalui meu...dar ochii...sunt ai mei. am tatuat pe buze sarutul lui si imbratisarile lui pe piele, am anii pe care ii vreau, sunt ceea ce sunt si ceea ce vreau sa fiu, ma aflu unde vreau si la momentul potrivit.... sunt cate putin din toti oamenii care ma iubesc, si care ma urasc, care ma vor sau care nu ma vor..Sunt ceea ce am...sunt ce am pierdut de-a lungul drumului.

dar nu predau nici o parte din mine. si nu promit nimic. nu mint frumos pentru ca pe mine m-au mintit cu zambetul pe buze, privindu-ma fix.

miercuri, 17 iunie 2009

i'm your hell, i'm your dream.....

iarta-mi trairile complicate. stiu ca te afecteaza, si stiu ca ma schimb de la zi la zi. stiu ca te ametesc pentru ca exact atunci cand crezi ca ti-ai dat seama cum sunt eu defapt, o iau de la capat cu imprevizibilul. ce-i drept, imi este bun prieten si m-a scos din multe. sau m-a ferit de multe. poate ca daca as fi stiut cum sa-l gestionez m-ar fi facut sa te ocolesc.

sunt asa cum vrei. sau cum ti-e frica sa fiu.

imi pare rau, dar eu te iubesc si te urasc in acelasi timp. trebuie doar sa inveti sa iei lucrurile asa cum sunt.

duminică, 14 iunie 2009

toate apele au culoarea inecului

in spatele tuturor lucrurilor, abstractizandu-le si acoperindu-le cu nisip, in momentul asta esti tot ce conteaza. esti tot ce-mi tine moralul pe linia de plutire si ma motiveaza sa fac ce-mi displace, dar imi e necesar. imi esti amic, confident, imi esti cel mai bun prieten, evadarea mea din stres si cotidian, cateodata esti constiinta mea, motivul fiecarui zambet, esti cel ce nu-mi da voie sa vreau sa las ceva in urma sau sa renunt, esti strainul meu de aproape.

ma calmeaza privirea ta. ma relaxeaza albastrul dulce-amarui ce mi-l afisezi cand ma vezi trista, ma fascineaza verdele tau aprins si ma pierd in amestecul dintre ele. ma linistesc dimineata cand ma trezesc in bratele tale, te privesc cum dormi si adorm si eu la loc de teama sa nu te vad ridicandu-te. e cel mai intens sentiment.....sa-mi reglez respiratia dupa ritmul in care bate inima ta.

apoi o iau de la capat cand realizez ca pentru noi nu mai e mult. e ca si cum mi-ai spune ca intre 0 si 1 sunt o infinitate de numere, insa pe mine nu ma intereseaza ce e intre, pentru ca nici unul din aceste numere nu face legatura intre cele doua cifre. pot doar sa savurez infinitatea dintre, s-o explorez asa cum doresc pana ce infinitul meu se termina.

si tu mi-ai zice ironic.. "dar infinitul nu se termina, urato". ei bine, al meu e special. al meu e albastrui, cu aroma de ironie citita.

si povestindu-ti ca de obicei, fara menajamente si tabu-uri...... spuneam ca....atunci cand eram mica obisnuiam sa privesc stelele seara in iarba, in cantecul greierilor. aveam si o stea preferata pe care o urmaream noapte de noapte si de soarta careia eram ingrijorata in timpul zilei. ce nu stiam eu si am aflat mai tarziu, era ca pe acea stea, tot noapte de noapte, o fiinta rotunda cauta printre miile de luminite una care semana cu pamantul.... si o gasea, stiu asta! pentru ca de fiecare data cand reusea, luam o multime de note de 10, a doua zi, la scoala.... azi ma trezesc zambind, si am o zi superba fara ganduri care sa ma tulbure.

acum poate mai intelegi o parte din cum sunt eu defapt. acum poate intelegi de ce uneori sunt asa transparenta si ma citesti cu usurinta, alteori sunt de plumb.

nu stiu cum esti tu, dar eu am obosit atat de tare incat am senzatia ca pot sa levitez. si tot ce vreau e sa nu ajungem doar niste miscari fara scop, ciocnindu-ne unul de altul pe strada.


c'est fini.........



p.s. Am fost intrebata arata cea mai frumoasa postare de pe blogul meu. Am raspuns pe loc: este brunet, cu ochii cand albastri cand verzi si pielea moale, iar cand ma tine in brate parca ma imbraca cu zambete. Asa arata cea mai frumoasa postare de pe blogul meu.

joi, 11 iunie 2009

to a woman so heartless...

"Atunci, totul a început dintr-o dată să devină mult prea încet. Totul dura. Şi din cauza asta, totul se întinde şi e greu. Ca şi când ai avea nevoie de o oră, ca să cazi de la fereastră. Într-un fel, nu puteam să văd absolut nimic, aşa de încet mă uitam. Toate imaginile pătrundeau în creierul meu numai de foarte departe. "

marius von mayenburg - "chip de foc"


tine minte... esti unic, la fel ca toti ceilalti.....cel putin aici. langa mine.

luni, 8 iunie 2009

chiar daca

“Chiar daca as vorbi in limbi omenesti si ingeresti, si n-as avea dragoste, sunt o arama sunatoare sau un chimval zanganitor. Si chiar daca as avea darul prorociei, si as cunoaste toate tainele si toata stiinta; chiar daca as avea toata credinta asa incat sa mut si muntii, si n-as avea dragoste, nu sunt nimic. Si chiar daca mi-as imparti toata averea pentru hrana saracilor, chiar daca mi-as da trupul sa fie ars, si n-as avea dragoste, nu-mi foloseste la nimic.

Dragostea este indelung rabdatoare, este plina de bunatate: dragostea nu pizmuieste; dragostea nu se lauda, nu se umfla de mandrie, nu se poarta necuviincios, nu cauta folosul sau, nu se manie, nu se gandeste la rau, nu se bucura de nelegiuire, ci se bucura de adevar, acopera totul, crede totul, nadajduieste totul, sufera totul.

Dragostea nu va pieri niciodata. Prorociile se vor sfarsi; limbile vor inceta; cunostinta va avea sfarsit. Caci cunoastem in parte, si prorocim in parte; dar cand va veni ce este desavarsit, acest “in parte” se va sfarsi.

Cand eram copil, vorbeam ca un copil, simteam ca un copil, gandeam ca un copil; cand m-am facut om mare, am lepadat ce era copilaresc. Acum, vedem ca intr-o oglinda, in chip intunecos; dar atunci, vom vedea fata in fata. Acum, cunosc in parte; dar atunci, voi cunoaste deplin, asa cum am fost si eu cunoscut pe deplin.

Acum dar raman aceste trei: credinta, nadejdea si dragostea; dar cea mai mare dintre ele este dragostea. “

joi, 4 iunie 2009

sunteti perverse, dragelor...

e o trasatura nativa, iretusabila. e un soi de rautate mascata de zambete si expusa gratios in lumina reflectoarelor, doar ca sa intregeasca spectacolul asta fictiv si prost regizat. aveti semne pe gat de la atatea muscaturi tardive si nivelul de venin din sange depaseste limita biblica.



sunteti de-o prefacatorie rar intalnita, si sincer, cred ca ati fi bune de actrite in comediile de duzina. va credeti autoritare si intimidante dar tot ce faceti e sa expuneti privilegiile muncite de altii, inaintea voastra. va credeti intelepte si corecte, dar cu prima ocazie inegriti aerul din jurul vostru cu comentarii inflorite, pe subiecte ce nu va afecteaza in nici un fel. pozati drept imaginea pseudogrupului, dar pierdeti din vedere ca tot ce ne leaga e obligatia, nicidecum placerea.



sunteti de-o rautate nefondata si inutila, dar care va sporeste imaginea in proprii ochi. si poate ar trebui sa reveniti la realitate si sa va revizuiti ceea ce va dicteaza instinctul de conservare, eronat din start, asta daca nu cumva va considerati ca daca va purtati frumos va cad "gradele" de pe umeri. mai zambiti si sincer din cand in cand. reduceti stresul teatrului neplatit si diminuati riscul de a suferi de calvitie prematura. sau de vre-un soi de cancer.

mai mult de atat, sa stiti ca psihiatrii recomanda in general monoidentitatea. nu de alta, dar n-as vrea sa ma trezesc in fiecare zi cu o alta fata a voastra - nu ca deja nu se intampla asta, dar se pare ca lucrurile merg din ce in ce mai rau. se pare ca v-ati cam terminat ideile de pus in scena, si acum renuntati usor, usor la masca.

azi sunt directa, nepasatoare si neafectata, si ca atare v-as ruga sa-mi zambiti doar daca e sincer. si ca nota finala, va voi spune un singur lucru despre mine. daca accept nu inseamna ca inghit si apoi uit.


my way or the highway, sweethearts!

marți, 2 iunie 2009

Un sarut este un credit pentru ca este profitabil cand se intoarce

sarutul pe frunte. eu una il consider cel mai pervers sarut.


pentru ca vrea sa vanda ceva, dar defapt cumpara. cumpara tot, cumpara orice, si cumpara nimic. e cel mai sexy sarut, pentru ca e printre putinele care nu tradeaza oficial legaturile.



in secolul al XI-lea legile romane considerau ca sarutul este sfint si pedepseau drastic barbatul care isi saruta iubita pe strada. sfantul ioan gura de aur spunea sarutul se e placut si e ingaduit ca o fata sa fie sarutata, dar cu inima curata si fara ganduri patimase. si daca tot vorbim de religie, gandeste-te la iuda. sarutul lui pe frunte a vrut sa-l vanda pe iisus, dar a cumparat dispretul a generatii intregi.


sarutul pe frunte e cel mai pervers pentru ca minte. mentine starea de stres, nepermitand proceselor chimice si biologice de la nivelul creierului sa aiba loc. e un fel de.... "am, dar nu-ti dau".


asa ca sa nu ma mai intrebi....

azi nu te cant, azi te ascult pe alt ritm.

azi sunt o explozie de culoare. azi sunt pe un camp cu floarea soarelui si ma pierd in galben si in albastru. azi adun perlele scumpe din ocean. azi trag pe nari aerul rece al alpilor si simt pe obraz piscaturile lacrimilor inghetate de vant. azi imi sclipesc ochii de fericire. azi alerg sute de mile spre nicaieri si tot ma simt acasa. azi sunt fericita. azi stau la povesti.


si uite ca m-am luat cu vorba si mi s-a racit ceaiul, si ma intreb de ce m-am dat jos din pat de dimineata. ar fi trebuit sa mai stau in patura, cu perna mica stransa in brate si cu parul tras pe fata ca sa nu ma deranjeze lumina. ai stat prea mult in gandurile mele si acum vreau sa pleci, vreau sa raman singura, doar eu si timpul meu albastru transfigurat in senin. si mai vreau sa ramai aproape. aproape de tot.

nimic din ceea ce fac nu-mi pare gresit si nu simt ca ma compromit in nimic. imi fac mofturile in cel mai egoist mod cu putinta, si ma satisface atat de mult sa fac 3 din cele 5 pacate incat tind sa cred ca ma droghez cu interdictii. e o latura a mea care nu a disparut niciodata, dar pe care reusesc s-o tin in frau. cel putin cand nu esti langa mine.

dar uite ca deja e tarziu.... m-am trezit libera si adanc cufundata in lumea mea, fara sa simt ca imi inchiriez ideile in cel mai josnic mod cu putinta, fara sa fie nevoie sa-mi cosmetizez starea de spirit si sa ma mint atat de bine incat sa ma conving ca sunt fericita. chiar si ploaia de dimineata m-a binedispus. mirosul umed mi-a adus aminte de drumul spre liceu si mi-au trecut prin fata ochilor flashuri ale labirintului de senzatii de-atunci.

lung si greoi imi parea drumul, si imi doream sa invat un altul, spre ani mai multi, spre oameni cu alte idei, spre medii mai putin toxice si incarcate de negativism si invidie. in final am invatat un altul, si-acum functia se reapeleaza, si-mi doresc sa-l invat si pe al treilea, spre mine insami.

si ma simt de parca ar fi duminica dimineata si mi-as savura cafeaua amara in fum de cirese, tu mi-ai zambi dupa noaptea trecuta si m-ai lasa sa ma bucur de mirosul greoi de scortisoara. sunt mult mai mult decat poti tu sa duci, si o stiu prea bine..... sunt mult prea complicata in senzatiile mele, si mult prea egoista in simtiri.


esti cel mai frumos refren din piesele mele, dar azi nu te cant........ azi te ascult pe alt ritm.

luni, 1 iunie 2009

jumatate din visele mele.

m-am gandit mult daca sa scriu sa nu despre asta, si am decis ca o sa scriu.
desi doare.

nu am vrut niciodata decat jucariile mele. am jucat si cu altii, am format aliante, dar s-au destramat repede. cea de pana acum a rezistat, pana una din noi a cedat la primul zid. nu la bataliile cu ceilalti, nu la cei ce aruncau cu noroi din transee, nu la schije venite din seninul albastru si inalt.

alianta a cazut la primul fir de praf. se zice ca e cel care a umplut clepsidra, si apoi a rasturnat-o imprastiind tot.

asa ca ia-o ca pe o provocare. da, te provoc. te provoc sa-mi spui tot. te provoc sa nu-mi spui nimic altceva in afara de asta. te provoc sa incerci sa sari zidul pe care eu singura l-am construit, si apoi am plans zile in sir. daca eu sunt nedreapta, si rece, si dificila, atunci fii tu altfel. fii tu buna, si compenseaza. fii tu aa cum nu sunt eu, daca crezi ca poti. eu te provoc, din nou si din nou.

dar nu actiona la primul impuls. opreste-te si gandeste-te. esti mai buna ca mine asa cum sustii? raspunde-ti tie, eu nu vreau sa stiu nimic. gandeste pentru tine cine greseste mai mult, lasand subiectivismul la o parte. fii impacata cu tine, iarta-te pentru tot, si abia apoi iarta-ma pe mine. lasa-ma la urma, fii egoista pana la capat.

de ce? pentru ca vreau sa scot acum ce-i mai rau din noi, ca la sfarsit sa nu ramana decat soare. fara pic de plumb in inaltul albastru.

senin si soare. senin.........

duminică, 24 mai 2009

i'm on stand by

am obosit, si camera imi pare prea mica. simt ca ma sufoc intre patru pereti care-mi implanteaza in starea mea calma o migrena cu ramificatii insuportabile. am obosit si oboseala mea se resimte in felul de-a fi, in ce-mi doresc, in ce urmaresc, astept sau vizualizez in imaginile cu revers ce-mi flutura-n priviri. am obosit si am incetat sa caut, pentru ca nu stiu incotro sa-mi directionez cautarea astfel incat sa-mi fie benefica.

ma odihnesc, te rog sa nu ma deranjezi. lovely ones only.

luni, 11 mai 2009

my favourite game

sunt jucator de clasa superioara. intuiesc ce vrei urmarindu-ti privirea si te vanez pana la ultima resursa. din umbra. si stii asta. ti-e frica, nu arati, dar zambetul ti-e eclipsat de picaturile de apa ce ti se preling pe frunte. stiu ce cauti, si stiu ca ti-e teama ca n-ai sa gasesti. sau ca am sa gasesc eu inaintea ta. este o chestiune de lupta unul la unul in care frica iti paralizeaza logicul gandirii subconstiente in timp ce eu sunt calma. ca un pradator feroce incercand sa-si agate vanatul zilnic. dar cel mai inspaimantator lucru este ca tu constientizezi ca esti un experiment. pentru ca desi esti o prada comuna eu incerc alta metoda pentru fiecare victima. incerci sa prefigurezi un ansamblu de circumstante in care vanez si sa le elimini pe cele prin care deja am trecut. si le elimini pe toate. pentru o secunda te calmezi crezand ca am epuizat toate resursele imaginatiei si voi urca la un alt nivel al jocului, lasandu-te in pace, dar te inseli amarnic. pentru ca urci cu mine acolo unde nu te simti in largul tau, unde devii fragil si te panichezi la orice pas. urci la un alt nivel al jocului, speri ca ambitia mea sa fie alimentata de cativa factori si sa cedez inaintea ta. vrei ca setea mea sa fie atat de mare incat sa ma las incantata de un jucator mai experimentat si sa-mi schimb tinta. dar crede-ma, decat sa ramai la un nivel unde nu-ti gasesti locul mai bine te lasi prada.

alergi.... alergi pentru ca adrenalina urca treptat, inima iti pulseaza, conexiunile neuronale se intrepatrund si gandurile ti se amesteca ireversibil, te panichezi la orice semn si vrei sa scapi. reiei regulile jocului, le revezi cati poti de clar si de repede, cauti o portita de scapare, dar ti se taie respiratia. pentru ca sunt ca un criminal in serie care isi gandeste pasii anticipat. alege victima, ii studiaza tabieturile, slabiciunile, temerile, face regulile paradei si are grija sa nu lase portite de scapare, isi creeaza circumstantele favorabile si ataca incet, savurand placerea jocului sau egoist si egocentrist.

e jocul meu preferat, in care tu iti pierzi mintile iar eu castig experienta ca sa pot avansa la nivelul urmator.

p.s. ai grija la locurile intunecate. mai ales la nivelul la care te-am adus...... novice....

miercuri, 6 mai 2009

does he drive you wild, or just mildly free?

mildly free.... with a drop of wildness.

usor, intra si imi zambeste. se aseaza pe patul de langa mine si incepe o discutie cu inflorituri din zambete si priviri intense. limbaj non-verbal. buzele i se misca intr-un mod ametitor de placut. au forma perfecta, si ma fac sa-mi imaginez cum le simt plimbandu-se pe conturul secat al buzelor mele. Acum, nu e vreme de filosofat, de cantarit binele si raul. De a defini o relatie. De a numi fericirea. Sau de a vorbi, pur si simplu... nu e vreme de cuvinte, de niciun gand si de nici o intrebare. Si stie asta. O stie mai bine decat mine.

Discutia continua, eu privesc buzele, astept, ma resemnez, apoi imi trec mana peste parul prins ca sa vad daca inca sta bine si ma trece acelasi fior ca atunci cand il simt lung si cret, gadilandu-mi spatele. O iau de la capat, pentru ca stiu ce are sa se intample. Stiam asta cu mult inainte, asteptam doar momentul sa cedez cum n-am facut-o niciodata.

Filmul se rupe, el se ridica, se aseaza langa mine. Miscarile lui isi au ecoul in ale mele ganduri si incerc sa ma controlez. Ma ridica de pe scaun, o mana ii aluneca pe gatul meu, apoi imi desface fermoarul bluzei. Gem usor scotandu-i tricoul si ma bucur de formele-i delicios de bine definite. Stiu ca sunt asezonate cu o gandire pe masura si asta ma linisteste. Ma intinde usor pe pat si ma dezbraca treptat.

Sunt trista pentru ca in general imi place sa aman placerea. Dar saruturile lui fine si racoroase compenseaza, si pluseaza in starea mea de spirit. O secunda nu-mi vine sa cred cat de usor cedez placerii mele, si vreau a renunt. Dar ma razgandeste desprinzandu-mi parul. Ador senzatia degetelor printre firele mele de par, rasfirandu-l usor.

Si am o senzatie de claustrofobie accentuata. Hainele sunt parca prea stramte....atmosfera prea linistita....aerul prea fierbinte.....usa prea inchisa....vecinii prea multi....camera neinteresanta....patul, in schimb, cel mai potrivit...

Mi-e frig. Il stiu langa mine, ma trec fiori, ma invelesc si incerc sa nu gandesc la nimic. E o senzatie duala care ma face sa cad in gol, si apoi sa simt ca plonjez in mare. Ma trezesc din visul meu simtind cum mi se preling pe gat picaturi de transpiratie.....

Welcome back to reality. Castelul de nisip s-a prabusit, m-am trezit din visul a ce mi-am dorit si-am obtinut, tot intr-un vis... Un gafait placut....un geamat perfect....o alintare incitanta....un murmur fierbinte....o vocala plina de placere....doua respiratii fierbinti....doua trupuri asemenea...doua senzatii diferite....Doua fete ale aceleiasi trairi..... una in vis, alta la tigara de dimineata.

Ma las, am promis.

miercuri, 29 aprilie 2009

listen to the voice inside

plec sa uite de tot. plec sa invat sa zbor. plec sa sper, sa iubesc, sa ametesc de fericire. plec sa te caut. plec sa ma innec intr-o mare de oameni. plec sa invat sa traiesc. plec sa alerg prin venele tale ca adrenalina pura. plec sa te ating. plec sa simt ca sunt singura si nimeni nu ma cunoaste. plec sa fiu eu, sa fiu tu, sa construiesc. plec sa simt nisipul ud sub talpi, vantul prin par si mirosul sarat de apa. plec sa te astept pe plaja. plec sa framant nisipul intre degete. plec sa-mi vad de drum. plec sa respir fara sa-mi puna cineva impozit pe metrul cub de aer. plec sa-mi gasesc visele in bucati si apoi sa le iau reconstruite direct de pe buzele tale.

plec....asa cum zicea o cunostinta... In..ce..ti...sorrrr........

sâmbătă, 25 aprilie 2009

"Toate femeile sunt curve. In afara de mama si sora mea. Dar si ele sunt femei" (Napoleon)

o femeie care joaca la dublu este o femeie satisfacuta. pentru ca nu trebuie sa demonstreze nimanui ce si cine este cu adevarat. pentru ca ce nu primeste dintr-o parte i se ofera din cealalta fara sa fie nevoie sa ceara. pentru ca nu iubeste. pentru ca are planul de rezerva. pentru ca nu se vinde pe nmic. pentru ca isi permite sa fie rece. pentru ca orice solid rigid cu doua puncte de sprijin este mai stabil decat daca ar avea unul singur. pentru ca nu se plictiseste.

o femeie care joaca la dublu este o femeie egoista. pentru ca nu vinde ce stie, nu cumpara ce i se ofera. ia pe gratis. pentru ca e genul de femeie care schimba cearceaful ca sa-si schimbe masina. pentru ca are curajul necesar sa se adapteze in functie de situatie. pentru ca sunt capabile sa aiba o dubla gandire si sa se autoconvinga ca are tot timpul dreptate. pentru ca uneori este o suprafata care simuleaza adancimea.

o femeie care joaca la dublu este lucrarea de diploma a lui Dumnezeu la examenul de estetica. pentru ca stie sa speculeze, sa intuiasca si sa satisfaca. pentru ca oricat de scump ar fi rujul pe care si-l doreste va face in asa fel incat sa-l primeasca cadou. pentru ca este pasionata de matematica: isi imparte varsta la doi si dubleaza pretul hainelor sale.

o femeie care joaca la dublu este o femeie cameleon. pentru ca nu o cunosti pana nu o intalnesti pentru ultima data la tribunal. pentru ca pana si in cea mai mare parte a istoriei "anonimul" a fost rolul unei astfel de femei. pentru ca stie cum sa-si poarte valul ca sa te faca sa arzi de dorinta de a-i vedea chipul. pentru ca are mai multe secrete decat cerul.

o femeie care joaca la dublu este o femeie puternica. pentru ca astfel de femei au pornit marile razboaie ale lumii. pentru ca este forta motrica a vietii pure. pentru ca stie sa-i faca pe barbati sa taca in ceea ce o priveste. pentru ca se da invinsa doar daca ea te-a invins prima. pentru ca stie cum sa-si pastreze barbatii cu ajutorul propriilor lor vicii. pentru ca stie cum sa dea impresia ca-si ascute ghearele ca sa-i convinga pe ceilalti ca le are.

si in cele din urma, exista doar trei cuvinte pe care o astfel de femeie vrea sa le auda in timp ce se intinde lasciv in patul sau de matase purpurie, imbracata in dantela... "Fac eu curat."

joi, 23 aprilie 2009

te urasc pentru ca e singurul meu mod de a-mi aduce aminte ca mi-a pasat

Nu inteleg de ce inca ma afecteaza trairile tale dezordonate, actiunile tale isterice, placerile tale stupide, iubirile tale mincinoase, trucurile tale diabetice, gandurile tale desirate, sufletul tau umbrit, luminitele topite din ochii tai, indiferenta ta ranita si pasiunea ta uscata... Surasul cu iz de batjocura si ingamfare, ironia faramata si risipita in priviri aruncate pe ascuns cand stai la tigara..

Nu inteleg de ce inca ma mai afecteaza intregul tau univers dezmembrat si gol, fals si impregnat de venin... cand eu radiez intr-o lume pe care tu nu ai putea-o intelege niciodata, pentru ca "sunt prea copil" si lumea mea nu are tenta de gri.

Va veni in curand si ultimul tau apel, cand o sa-ti aliniezi toti cei patru ani si o sa dai onorul amintirilor. Care se termina cu mine. Cu mine si cu deciziile tale mature si stupide.

Si te-ai gandit vreodata de ce e asa? Pentru ca eu nu mi-am vandut sufletul pe nimicuri, din simpla teama de a nu-l vedea calcat in picioare.. Pentru ca eu am stiut sa vreau..pentru ca eu am vrut sa pot.. pentru ca eu n-am uitat sa simt..

Intr-un anume fel sunt inca langa tine oriunde te-ai duce, ca-ti pasa sau nu. Doar asa, din pura admiratie pentru tot ce te face pe tine bun.

de parca as intelege ceva....

Oamenii se schimba.. Tu cat de mult te-ai schimbat in ultimul an de exemplu? Oamenii se schimba dar raman in esenta aceiasi.. Ei doar isi coloreaaza mai mult aripile si dau o nuanta de rosu unui verde-praz, isi ascut sau tocesc colturile de suflet sau poate chiar cutitele pe care le au in buzunarele ascunse.. Apoi isi imbraca personalitatea cu haine ciudate.. cu haine care de multe ori nu se potrivesc.. si nici macar nu-si dau seama, cu haine curate, sau haine transparente.. cu haine reci.. foarte reci.. care nu pot transmite caldura, care nu au nevoie de caldura.. cu haine singure..

Da.. si eu mi-am imbracat odata personalitatea cu haine care nu mi se potriveau si nu, nu arata ridicol.. pentru ca oamenii nu-si dau seama.. sau nu le pasa.. sau ambele..Ma mandresc insa acum cu hainele mele noi.. Am inceput sa le croiesc ajutata de culorile mintii si nu de culorile unei himere..

Mi-am impus sa nu plang, mi-am impus sa nu arat ceea ce simt.. nu mereu, nu oricui, nu oricum.. mi-am impus sa plec fara regret atunci cand locul meu nu mai este al meu sau a fost dat, mi-am impus sa am curajul sa o iau de la capat orice as lasa in urma, sa ajung sus prin propriile forte si nu calcand peste trupuri si suflete.. mi-am impus ca in fiecare dimineta sa imi culeg din vise un zambet dulce si sa il agat de sufletul meu.. Mi-am impus sa nu las pe nimeni sa intre cu bocanci murdari in viata mea.. sa vad realitatea ca pe un dans, ca pe o muzica, ca pe un joc serios, ca pe o placere nebuna si grea.. si mi-am mai impus sa nu renunt niciodata..

Mi-am impus sa nu iubesc si partial am reusit..


Oamenii se schimba.. uimitor de mult.. dar doar daca isi doresc cu adevarat..

chestiilor si domnisoarelor, cu drag.

am cunoscut multi baieti de cand ma stiu. baieti inteligenti, sau prosti. baieti care stiu ce vor. baieti care nu vor nimic. sau nimic mai mult. baieti care inseala. baieti care zambesc si tac. baieti care doar se distreaza. baieti care mint. baieti care mint si mai mult. baieti care se cred smecheri. baieti care au 2 facultati la activ, si acum o fac pe a treia si mai au si job. baieti care intorc banii cu lopata si totusi lucreaza. baieti care nu au aflat inca de existenta sexului opus. baieti care se supraestimeaza. inca alti cativa baieti care mint. baieti care mint de ingheata apele. baieti care sunt goi pe interior. baieti care stiu bancuri bune. baieti care au kamasutra drept biblie.

dar cel mai mult mi-au placut cei care au cate putin din toate. cei care mint de ingheata apele ca sa-ti fie tie bine, cei care sunt misteriosi ca sa iti faca suprize placute, care se dau smecheri doar pentru ca au o gagica ca tine la brat, iar acasa se lupta cu sesiunea de la a treia facultate, care nu au aflat de existenta sexului opus cand ies cu baietii la bere, si nu se uita dupa fuste scurte asezonate cu tocuri inalte, care isi inseala actuala prietena cu tine, care studiaza kamasutra atunci cand ai tu chef si care nu vor mai mult decat dupa ce tu le-ai spus "baby... sunt a ta doar pentru o seara, asa ca profita".

voi baietii sunteti niste... chestii. nu stiu cum sa va zic altfel. pentru ca sunteti niste ciudatenii pe care eu una le citesc din priviri, sau ma mai ajuta si alex cate un pic. recunosc :"> . sunteti niste chestii care in lumea chestiilor acolo vreti sa aveti bani, masini tari, telefoane de ultima generatie si gagici-otomodel langa voi, pentru ca prin asta va masurati inteligenta, potenta, rangul in societate. cu cat are picioarele mai lungi cu atat esti tu mai aproape de cer, nu-i asa? cu cat e mai cuminte cu atat poti sa pari tu mai golan.

asa ca.. dragi chestii.... mie imi place de voi asa cum sunteti, dar unora le urez sa mai citeasca cate o carte, asa, din craciun in anul nou, sa mai renunte la caii putere de sub capota sau macar sa aiba grija de un numar de neuroni proportional cu propulsia motoarelor in cauza. mai cititi si altceva decat sms-urile de la gagica tare de-ati vazut-o ieri in bmw la semafor si ati scos-o la o cola light. si dragi domnisoare, mai cultivati-va si voi, ca grau' pe camp, ca sa nu va mai agate toate chestiile. sau toti bolizii chestiilor. sau i-phone-urile lor.


imi salut exceptiile care confirma regulile. sau descrierile. sau presupunerile.

marți, 21 aprilie 2009

if you dare.....

nu am crezut niciodata ca o sa depind de un zambet. ca o sa ma agat de el si o sa astept sa se scurga zilele ca sa-l pot vedea din nou. ce-mi lipseste? nici eu nu mai stiu... si uite cum se ridica fumul de tigara dupa cateva zile in care s-a infasurat in jurul altor ganduri. imi citesti gandurile intr-un mod ciudat, iar eu nu pot face acelasi lucru. stii exact momentul cand trebuie sa arunci cateva picanterii in micile tale argumentari ale zilelor trecute ca sa ma faci sa visez lucruri ce inca nu s-au intamplat.

inchide ochii si nu citi. simte ce scriu, simte ce vreau si lucrurile de care am nevoie. paralizeaza-mi inima si amorteste-ma cu cele mai fine senzatii, exact asa cum se citeste in ochii tai ca poti sa faci. acum deschide ochii... pentru ca sunt frumosi... si priveste-ma lung. nu spune nimic. nu vreau sa aud nimic. prinde-mi fata intre palme, rasfira-mi parul, saruta-mi fruntea. esti o continuare dulce pentru un un inceput de primavara amara, si buzele mele se intind dupa dulceata ta, dar mi-o refuzi cu frunze de pelin crescute in spatii inchise, sub observatie continua. gaseste-ma in mijlocul multimii, coloreaza-mi zambetul si du-ma sa simt iarba umeda sub talpi ... sau nisipul pe spatele meu gol ... poate chiar vantul pe gat.

nu mi-a fost niciodata atat de frica sa pierd ceva ce nu am si imi musc buzele la gandul ca totul poate la fel de bine sa fie un castel de nisip care se darama la primul val. dar inca am incredere... in lucrurile mici.......

de bine sau de rau, sunt inca in joc. cu riscurile de rigoare.

sâmbătă, 18 aprilie 2009

load game.. :)

Esti atat de statornic in gandul meu,
Incat ai putea fi imprejmuit cu un gard.
Va fi, desigur, unul inalt, foarte inalt
Sa nu poata sari peste el aerul din restul lumii.
Si-n varful fiecarei sipci ascutite cate o stea:
Ca un glob obisnuit sau, si mai bine: capetele
Celor ce-au indraznit sa te iubeasca.

[dulce-amaruie]

joi, 16 aprilie 2009

joc

de-as putea.....

n-as mai fi eu. pentru ca intrebarile mele nu cer raspunsuri concrete, ci dorinte infiltrate subtil si fin in context. stii la ce ma gandeam? imi trecuse prin minte ca zambetul e cel mai intim gest pe care mi-l ofera cineva...zambetul care aproba, cel care doreste, care da incredere, care instiga...sau cel care imi face din zilele ploioase motiv de a sta goala sub patura grea si calda, cu ceaiul si tigarile langa mine - si doar am zis ca ma las, citind despre femeia cu pantofi grena.

e inca liniste, iar eu scriu. pentru ca bucurestiul ma deprima. pentru ca e mult prea mare ca sa te pot gasi. pentru ca situatiile ipotetice si situatiile de tip 'soarta' nu exista decat in filmele siropoase, privite seara, sub patura, cu o cutie de inghetata si una de servetele. si uite....asta e o gluma seaca, ce se intampla acum. imi lipseste doar iubirea profunda. risipita. reconstruita din lucrurile marunte, din zambete, din versuri, din mirosul de apa sarata asezonat cu fire de nisip, din rasarituri, din tot. chiar si din absenta gandurilor mele, in care esti rece.

de m-as lasa dusa de val mi-ar fi frica sa nu ma avant prea tare in larg. pentru ca acolo scoicile nu se mai vad prin apa, pentru ca acolo apa e rece, pentru ca acolo relaxarea devine o agitatie continua, inabusitoare. si ma smulge de calmul meu exterior, imi scoate la suprafata laturile frenetice, inlantuite de limitari imposibile impuse de mediu.

rupe-ma de zgomotul vietii, lasa-ma sa-mi fumez tigara, tine-ma de mana, ascunde-ma de tot si pune-ma pe primul plan cand vine vorba de diminetile in care te trezesti cu cineva in brate.


vreau sa-mi dai mai mult decat cer.

marți, 14 aprilie 2009

castiga-ma la poker...

am multe de spus, dar nu stiu cum. sunt atat de obosita incat nu mai pot sa dorm... si problema cea mai mare e ca vreau lucruri care nu tin de mine. vreau sa iau decizii care nu ma privesc, dar care sunt vitale pentru psihicul meu. plamanii mi-s mult prea grei si mainile mult prea uscate ca sa ma pot simti ok. e inca una din zilele in care nu vreau sa te las sa fii la un click distanta de gandurile mele. sunt obosita si atat.

la multi ani, Ani! you're my one and only girl.

marți, 7 aprilie 2009

aluzii. prinde-te.

orasul imi pare gol la ora asta. abia mi-am iesit din rutina zilei de azi si merg spre casa incercand sa-mi fac ordine in ganduri.



am avut o discutie foarte interesanta azi despre orgolii, despre spontaneitate si ce se poate intelege dintr-o simpla privire. si ma intrebam in sinea mea daca poti sa schimbi dorintele unui om astfel incat sa se muleze pe interesele tale personale. daca poti sa-l faci sa te vada asa cum esti fara sa-i spui nimic despre tine. sunt lucruri pe care pur si simplu nu vrei sau nu poti sa le spui din orgoliu. si apoi te trezesti dimineata cu un gust amar, stiind ca doar comunicarea e solutia, dar orgoliul tau - dictat numai de instinctul de conservare - iti impune sa alegi calea cea mai grea.



e intuneric la ora asta si miroase a primavara, vantul adie usor si mi se prind in carlionti petale ratacite. bucurestiul e atat de plin si de agitat incat pare pustiu, si ma oboseste intr-un mod atat de linistitor incat vreau sa nu se mai termine drumul spre casa. sa fie un mers continuu intr-o seara superba de primavara, un slalom inert intr-o multime de oameni care ma face sa ma simt singura. sa fiu eu cu mine si atat.



sunt vise din care nu vreau sa ma trezesc. mi-e frica sa realizez ca visul mi-e curmat de patura greoaie care nu ma lasa sa respir si ma trezesc transpirata si agitata. asa m-am trezit si acum 5 minute. ma duc sa fac o baie cu spuma de iluzii cochete. vorbim.....

orgasmul ideal

Ce este ala orgasm ideal? Defapt.. tu cand ai orgasm? Eu am orgasm la tigara de dupa masa:))

Sau cand e superb afara, simt cum imi arde soarele pe fata si cum imi trece vantul prin par. Sau cand ascult "undeva in vama" de la vama veche seara, la mine-n camera, cu lumina difuza, in boxeri si maieu, cu o tigara si cu laptopul in brate. Sau cand fac baie in mare noaptea. Sau cand am luat 8 la examen la analiza :))))

In fine. Orgasmul e ceva subiectiv. Ce e si cand il ai.... tine de cum esti tu defapt. De ce gandesti cand esti "on the job".... ["iar n-am inchis geamul", "maine am curs cu X-ulescu si ia n-am facut nenorocita aia de tema", "nu mi-am luat tampoane", "oare imi sta naspa parul?", "mama ce buna era gagica aia de-am vazut-o in metrou... vreau si eu sani ca ai ei", "vai... de-ar afla mama ce fac eu la ora asta", "NU MAI AM TIGARI... deci iar nu iesim la tigara de dupa", "trebuia sa stau deasupra ca sa nu mai gandesc asa mult si am si obosit", "doamne ce bine miroase parfumul lui asta nou", "sper sa nu vina iar colegii de camera, exact acu cand e prea tare", "de ce nu e brad pitt in locul lui?"].

Ar putea sa fie pe plaja, la fel de bine ar putea sa fie in camera de hotel cu vantul care adie prin perdeaua de la usa balconului, ar putea sa fie la munte, in cabana, in fata semineului, cu un pahar de vin rosu savurat ca la carte, sau pe jos in bucatarie, cu frisca si capsuri, sau in cabina de proba de la house of art. La meditatie ma refer..... la reflexia sinelui asupra naturii hiperbolice, multilaterale, energic transpuse si trecute prin prisma constiintei nemuritoare a eului marginalizat in structuri firave de cristale cu o fizica ciudata.


Perversilor! Vorbeam de orgasmul filozofic.....

miercuri, 1 aprilie 2009

1 aprilie..... randul meu sa te pacalesc :P

Azi nu m-a pacalit nimeni... inca. M-a pacalit frate-miu ieri, ca de obicei. Il amenintasem cu un post ieri.... si am s-o fac. N-o sa va zic nimic din trecutul lui, pentru ca mai nou are si el blog pe care poate s-o faca:)) O sa va zic doar ca e un tip genial [stiu ca citesti post-ul, asa ca nu ranji si nu ti-o lua in cap....fa-te ca deja ai uitat ce am scris].

Creatza plange? Nu-i nimic, o suna Alex si o calmeaza. Creatza e nervoasa? Din nou, nu-i nimic. O suna Alex, face misto de ea, o enerveaza si mai tare, si se calmeaza ea singura. Are creatza vreo idee geniala si lipsita de scrupule, idee de miserupista inraita sau de moldoveanca incapatanata? Foarte bine! Dar sa dea Domnu' sa nu vorbeasca cu Alex, ca atunci din ideea aia sigur o sa iasa ceva de-a dreptu' diabolic.

Ca vorbim despre ai mei, ca vorbim despre ale lui [care sunt de vreo suta de ori mai multe decat ai mei], ca avem "the english talk"(adica discutia de complezenta despre vreme...), ca facem planuri pentru vacante [ care oricum nu sunt puse mai niciodata in aplicare :)) ], noi ne intelegem bine :D. E tipul misogin, miserupist, antipatic, mistocar, naspet [cel mai mareeeeeee], incapatanat si e un nemernic mic, dar toate astea compenseaza cu superbitatea lui nemaivazuta si inegalabila, cu stralucirea lui de geniu, cu inteligenta mirifica si incomparabila.

Si pentru sutele de discutii despre pitipoancele lui alea mici, simpatice, destepte, frumoase si cam fraiere ca nu afla una de alta, fratiorul meu naspet.... uite aci dedicatie de la mine si Murphy pentru tine, fara numar...:)) :

1. Nimic nu se imbunatateste cu varsta.
2. Nu conteaza de cate ori ai facut-o, daca iti este oferita... ia-o! Niciodata n-o sa fie la fel.
3. Sexul nu ingrasa.
4. Sexul ocupa cel mai putin timp si genereaza cea mai mare bataie de cap.
5. Nu exista alt remediu pentru sex decit. mai mult sex.
6. Nu face sex cu cineva din biroul tau!.
7. Sexul e ca zapada: nu stii nicioadata cati centimetri o sa ai si nici cat o sa tina.
8. Virginitatea poate fi vindecata.
9. Nu te culca nicodata cu cineva mai nebun decat tine.
10. Sexul este "murdar" doar daca este facut ***** trebuie.
11. Pe intuneric toate femeile sunt frumoase.
12. Sexul este ereditar: daca parintii tai nu l-au avut, sunt sanse ca nici tu sa nu-l ai.
13. Cu cit mai tanar(a), cu atat mai bine.
14. Iubeste-ti aproapele, dar sa nu afle nimeni.
15. Fa-o doar cu cei mai buni.
16. Nu poti face un copil intr-o luna inseminand noua femei.
17. Sa nu te culci cu o femeie care are mai multe probleme decat tine.
18. Retine-te de la femei, vin si cantat... Dar cel mai mult de la cantat.
19. Sa nu comiti adulter... decat daca nu ai chef.
20. Nu spune NU.
21. Niciodata sa nu te certi cu o femeie obosita... sau odihnita.
22. Sexul este unul din cele 9 motive ale reincarnarii. Celelate 8 nu sunt importante.
23. "N-o sa doara, promit!""


Apropo, te-ai prins ca e pacaleala de 1 aprilie, nu? :)) Iti explic diseara la un telefon de ce... :))

sâmbătă, 28 martie 2009

Hide and seek

Nu mi-am planuit niciodata viata. Am mers acolo unde m-a dus valul si am facut in asa fel incat totul sa se intoarca in favoarea mea. Persoanele pe care le-am placut nu m-au placut la randul lor, dar nu am facut din asta o tragedie. Am trecut peste si am cautat in continuare. Nu m-a interesat niciodata prea mult ce s-a spus despre mine. Ba chiar mi-a placut sa fiu un subiect controversat... picant... si am fost de nenumarate ori. De bine sau de rau am castigat orice batalie cu mine insami, oricare ar fi fost scanteia care a declansat-o. Cateodata unele lucruri se rezolva doar cu un zambet in oglinda si cu o atitudine potrivita, sau daca ai omul potrivit langa tine. Eu nu sunt omul potrivit pentru nimeni, si asta ma face sa ma simt inutila dintr-un anumit punct de vedere... dar pe de alta parte ma scuteste de o grija in plus. Vad lucrurile altfel si adesea sunt condamnata pentru asta, dar sunt asa de copil si-mi place atat de mult incat ascult, zambesc larg si raspund criticilor doar in gand. Pentru mine asta inseamna sa fii liber. Sa te respecti pe tine insuti si sa-ti ingadui toate senzatiile si sentimentele posibile. Readaptare continua.


Shine - I will not cry and I will not die no
Shine - I will be there for me
Shine - I will not cry and I will be mine
I'll shine.

vineri, 27 martie 2009

fuck the system

pentru ca am o zi stupida.


1.Nu suport sa fiu subestimata pentru ca sunt femeie.
2.Nu suport sa mi se violeze intimitatea.
3.Nu suport sa fiu trista.
4.Nu suport sa dorm putin
5.Nu imi place sa ma trezesc devreme.
6.Nu suport sa mi se spuna ce sa fac.
7.Nu suport sa fiu luata la misto aiurea,intr-un mod evident suparator,decat daca sunt intre prieteni si e o gluma buna.Atunci nu ma deranjeaza sa rad de mine.
8.Nu imi place sa plang.Tocmai din cauza asta atunci cand plang nu o fac de fata cu cineva,decat in momentele in care chiar nu ma pot abtine.
9.Detest oamenii care se dau drept prieteni si la un moment dat ajung sa-ti insele increderea si sa te faca sa nu mai vrei sa socializezi prea curand.Sunt oameni care merita sa pateasca acelasi lucru.
10.Nu suport parvenitii si persoanele care cred ca sunt deasupra doar pentru ca au bani.Sunt niste inapti si mi-e scarba de ei.
11.Nu imi plac oamenii care au o parere prea buna despre ei dar nu au macar o farama de modestie.
12.Nu suport oamenii care atunci cand patesc ceva rau dau vina pe soarta sau pe Dumnezeu.
13.Urasc femeile care sunt prea proaste si le cad in plasa barbatilor si cred absolut tot ce zic acestia.
14.Urasc sa raman fara tigari si sa trebuiasca sa iau de la altii.Fiecare cu pachetul lui.
15.Urasc sa raman fara gaz la bricheta si sa nu am cu ce sa imi aprind o tigara.Mai bine nu am tigari si imi merge bricheta.
16.Urasc sa-mi pierd brichetele,mai ales sa mi le ia cineva.
17.Nu imi place sa mi se rupa unghiile.
18.Nu suport sa ma doara capul si sa nu pot sa adorm.
19.Urasc misoginismul.Femeia e de multe ori mai buna decat barbatul.Oricum nu aveati ce sa va faceti fara noi.
20.Nu imi place patrunjelul.Deloc.
21.Nu imi place sa fiu trezita brusc.Pazea,ca dau!
22.Nu suport sa stau in casa mai mult de 2 zile in continuu.
23.Nu imi place senzatia aia tampita cand imi ingheata degetele de la picioare.
24.Urasc lunea.
25.Urasc sa nu ma spal pe dinti.
26.Urasc sa treaca mai mult de o luna intre vizitele facute alor mei.
27.Urasc sa ma simt in plus intr-un loc.
28.Nu suport spatiile inchise,sunt claustrofoba.
29.Nu suport senzatia pe care o am in varful unei cladiri imense sau a unui pod atunci cand ma uit in jos.Am vag si rau de inaltime.
30.Nu imi place sa mi se dea conditii.
31.Ma enerveaza oamenii care isi pierd viata jucand dota.
32.Nu suport oamenii al caror comportament variaza din extrema in extrema.Oameni buni,n-ati auzit de partea din mijloc?!
33.Ma scot din sarite oamenii complexati care isi repeta intr-una ca nu sunt buni de nimic,dar nici nu fac ceva sa se schimbe.
34.Nu suport persoanele care nu duc o treaba pana la capat.
35.Nu imi place sa fac patul in fiecare zi,prefer sa il las asa cum e,deja facut.
36.Nu imi place sa ma abtin de la ciocolata.O ador.

sâmbătă, 14 martie 2009

Prietenii rămân prieteni. Cei care nu rămân... înseamnă că niciodata n-au fost.

Pentru mine un prieten adevărat e cel la care ştiu că pot apela oricând, la orice oră din zi sau din noapte. Un om pe care mă pot baza. Un om care ar sta să asculte tot ce am să-i spun, fără să se plictisească. Un om care să mă accepte aşa cum sunt, cu bune sau cu rele. Un om care să nu profite de mine. Un om care să-mi spună verde-n faţă ce are de spus, un om căruia şi eu să-i pot spune adevărul, fără supărare şi ranchiună, desi in general mi-e frica sa fac asta. Un om care, idiferent de categoria sa socială şi de mărimea portofelului, să nu mă facă să mă simt inferioară sau superioară. Un om cu capul pe umeri, inteligent şi cu bun simţ… Un om asemănător mie, la suflet…
Si... câţi oameni sunt lângă mine? Câţi imi sunt prieteni? Câţi sunt amici şi câţi sunt doar simple cunoştiinţe? Câţi dintre ei ma consideră prietena? Relaţia asta de prietenie poate fi univalentă? Ce este acela un prieten adevărat?
Întrebări peste întrebări… Întrebări la care fiecare din noi are un răspuns diferit pentru că simţim diferit, trăim diferit…
Am avut mulţi prieteni de-a lungul vieţii… Şi fete şi băieţi. Trebuie să recunosc că fetele au fost întotdeauna cele mai rele… În faţă îmi zâmbeau şi erau lapte şi miere, iar pe la spate îşi ascuţeau cuţitele şi îmi furau prietenii (”as in boyfriends…”). Normal, pe măsură ce am crescut, mi-am ales prietenii cu mai multă grijă, zic eu… Câţi am păstrat dintre toţi, până acum? Doi.
Am mai cunoscut oameni… La scoala, în baruri, la facultate, la concerte… Pe unii i-am plăcut din prima, la fel cum pe alţii i-am antipatizat… Cu unii am ieşit, am fost la concerte, la restaurant, în baruri, în parc… Dar câţi îmi sunt prieteni? Aceiasi doi.
Şi-acum revin… Cine sunt prietenii, de fapt? Pentru mine sunt oamenii alături de care îţi place să-ţi petreci timpul… Sunt cei cu care poţi vorbi… Sunt cei în care poţi avea încredere… Sunt cei cu care te simţi bine… Sunt cei lângă care te simţi în elementul tău… Sunt cei care îţi seamănă cel mai mult… Sunt cei pentru care te gândeşti cu săptămâni înainte ce să le faci cadou de ziua lor… Sunt cei pe care îi suni de Revelion şi nu le dai SMS-uri… Sunt cei pe care-i suni atunci când te simţi singur… Sunt cei care, cu puţin noroc, nu te vor dezamăgi niciodată şi vor fi mereu alături de tine…

Unul stie ca-l iubesc, celuilalt mi-e frica sa i-o spun.
Deocamdata.

vineri, 27 februarie 2009

de ce iubiti femeile

Pentru ca am citit cartea asta cand am implinit 18 ani, si pentru ca ultimul capitol e superb. Pentru ca-mi aduce aminte de mirosul paginilor cartii respective, de coperta indrazneata si de ziua superba.


Iubim femeile pentru ca au sani rotunzi, cu gurguie care se ridica prin bluza cand le e frig, pentru ca au fundul mare si grasut, pentru ca au fete cu trasaturi dulci ca ale copiilor, pentru ca au buze pline, dinti decenti si limbi de care nu ti-e sila. Pentru ca nu miros a transpiratie sau a tutun prost si nu asuda pe buza superioara. Pentru ca le zambesc tuturor copiilor mici care trec pe langa ele. Pentru ca merg pe strada drepte, cu capul sus, cu umerii trasi inapoi si nu raspund privirii tale cand le fixezi ca un maniac. Pentru ca trec cu un curaj neasteptat peste toate servitutile anatomiei lor delicate. Pentru ca in pat sunt indraznete si inventive nu din perversitate, ci ca sa-ti arate ca te iubesc. Pentru ca fac toate treburile sacaitoare si marunte din casa fara sa se laude cu asta si fara sa ceara recunostinta. Pentru ca nu citesc reviste porno si nu navigheaza pe site-uri porno. Pentru ca poarta tot soiul de zdranganele pe care si le asorteaza la imbracaminte dupa reguli complicate si de neinteles. Pentru ca iti deseneaza si-si picteaza fetele cu atentia concentrata a unui artist inspirat. Pentru ca au obsesia pentru subtirime-a lui Giacometti. Pentru ca se trag din fetite. Pentru ca-si ojeaza unghiile de la picioare. Pentru ca joaca sah, whist sau ping-pong fara sa le intereseze cine castiga. Pentru ca sofeaza prudent in masini lustruite ca niste bomboane, asteptand sa le admiri cand sunt oprite la stop si treci pe zebra prin fata lor. Pentru ca au un fel de-a rezolva probleme care te scoate din minti. Pentru ca au un fel de-a gandi care te scoate din minti. Pentru ca-ti spun „te iubesc” exact atunci cand te iubesc mai putin, ca un fel de compensatie. Pentru ca nu se masturbeaza. Pentru ca au din cand in cand mici suferinte: o durere reumatica, o constipatie, o batatura, si-atunci iti dai seama deodata ca femeile sunt oameni, oameni ca si tine. Pentru ca scriu fie extrem de delicat, colectionand mici observatii si schitand subtile nuante psihologice, fie brutal si scatologic ca nu cumva sa fie suspectate de literatura feminina. Pentru ca sunt extraordinare cititoare, pentru care se scriu trei sferturi din poezia si proza lumii. Pentru ca le innebuneste „Angie” al Rolling-ilor. Pentru ca le termina Cohen. Pentru ca poarta un razboi total si inexplicabil contra gandacilor de bucatarie. Pentru ca pana si cea mai dura bussiness woman poarta chiloti cu induiosatoare floricele si dantelute. Pentru ca e asa de ciudat sa-ntinzi la uscat, pe balcon, chilotii femeii tale, niste lucrusoare umede, negre, rosii si albe, parte satinate, parte aspre, mirandu-te ce mici suprafete au de acoperit. Pentru ca in filme nu fac dus niciodata inainte de-a face dragoste, dar numai in filme. Pentru ca niciodata n-ajungi cu ele la un acord in privinta frumusetii altei femei sau a altui barbat. Pentru ca iau viata in serios, pentru ca par sa creada cu adevarat in realitate. Pentru ca le intereseaza cu adevarat cine cu cine s-a mai cuplat intre vedetele de televiziune. Pentru ca tin minte numele actritelor si actorilor din filme, chiar ale celor mai obscuri. Pentru ca daca nu e supus nici unei hormonizari embrionul se dezvolta intotdeauna intr-o femeie. Pentru ca nu se gandesc cum sa i-o traga tipului dragut pe care-l vad in troleibuz. Pentru ca beau porcarii ca Martini Orange, Gin Tonic sau Vanilla Coke. Pentru ca nu-si pun mana pe fund decat in reclame. Pentru ca nu le excita ideea de viol decat in mintea barbatilor. Pentru ca sunt blonde, brune, roscate, dulci, futese, calde, dragalase, pentru ca au de fiecare data orgasm. Pentru ca daca n-au orgasm nu il mimeaza. Pentru ca momentul cel mai frumos al zilei e cafeaua de dimineata, cand timp de o ora rontaiti biscuiti si puneti ziua la cale. Pentru ca sunt femei, pentru ca nu sunt barbati, nici altceva. Pentru ca din ele-am iesit si-n ele ne-intoarcem, si mintea noastra se roteste ca o planeta greoaie, mereu si mereu, numai in jurul lor.

luni, 23 februarie 2009

A,B,C negative

"esti o scumpa"
"ma uitam cu mami la poze, si-i aratam cat de frumoasa esti"
"multumesc"

"te ador"
"te ador de un milion de ori"
"cate un sarut pentru fiecare kilometru pana la tine"

incepem cu lucrurile mici si crestem in timp, parand tot timpul ca avem nevoie de ajutorul altcuiva sa fixam raftul pe care ne asezam cartile cu povesti. chiar asa... citeste-mi fraza ta preferata :) unele lucruri se schimba la noi, altele nu, si lasam timpul sa treaca pe langa. mie imi ramane gustul tau, parfumul tau pe haine, imi ramane gandul ca nu ti-am sarutat buzele de inde-ajuns de multe ori, iar tu inca mai ai in voce tremuratul ala care te invinovateste. 

"Stones taught me to fly
 Love taught me to cry
 So come on courage!
 Teach me to be shy"


Iar de tine, iubita, mi-e un dor dintr-ala arzator, de moldoveanca......... 


duminică, 1 februarie 2009

ce minune ca esti, ce mirare ca sunt...

adica integrale duble. integrale triple, integrale multiple si diferentiale, siruri si serii numerice si anni cu mine intr-o sala de clasa. inca o seara superba ce merita mentionata. suntem doua si suntem amandoua. noi suntem cele ce isi fac manichiura in baie la trei dimineata, noi suntem cele ce sunt in stare sa se fie bete pana la 6 dimineata si a doua zi de la 7 sa incerce sa-si ia viata de la capat, cele ce au curaj sa mearga pana la sfarsit, cele ce spun ce au de spus ca si cum si-ar apara vre-un drept si fara sa astepte nici o replica, cele ce se trezesc si zambesc la prima tigara, cele care nu vorbesc 2 zile dar dupa isi cunosc starea de spirit din riviri, cele ce nu-si uita visele, iubirile si planurile.

eu una m-am luptat cu gandul sa ma schimb pentru ca mainile care ma stiau m-au uitat, si eram gata sa renunt la viata mea si sa visez alta pictura in ulei a filmului asta ciudat. dar zapacita m-a ajutat intr-un fel sa ma regasesc, sa refuz sa fiu altcineva doar pentru placerea celor din jur, lucru pe care de altfel il urasc. si cand nu am nimic in care sa mai cred, cred in prietenie, in povesti spuse la tigara din baie, in cafeaua dulce sau amara bauta in pijamale pe hol, in gandurile inocente din mintile noastre perverse, in ideile aprinse de visele noastre si in planurile de vacanta.

si am ajuns la concluzia ca daca visele mele sunt prea scurte atunci e pentru ca traiesc ziua din plin, pentru ca nu am lanturi sa ma tina legata....