sâmbătă, 23 august 2008

aishiteru ^_^

Maine noapte plec. Incepe tot, la fel de frumos si cu aceeasi combinatie perfect echilibrata intre teama, incredere de sine si adrenalina. Dintre atatea limbi straine pe aceasta o s-o stiu cel mai bine. In general asteptarea face totul, dar de data asta asteptarea... naste monstri. M-am gandit la multe in orele astea stupide care au trecut printre borne kilometrice, melodii anoste si ultime strigari. And i reaaaaaally don't give a fuck :)) Imi pare rau doar de dusul ala rece... dar de restul, nup. Nici macar un pic:P  

Da, am emotii. E o provocare pe care n-as fi acceptat-o la orice ora din zi sau din noapte. Si 5 saptamani o sa lipsesc. Fara net, fara iesim din academie, fara... fara... fara.... Dar poate gasesc un "cu", o motivatie destul de buna, in afara de pasiunea aia ciudata care s-a nascut asa, in cateva luni.

Ciudat, dar placut.

Sa nu uit sa-mi iau pernuta! O sa-mi aduci aminte, ok?

luni, 18 august 2008

"Pieri din mintea mea! Revino-mi in inima!"

Mi-e dor de cum gandesti, si uneori mi-e dor de cum simti. Te vad adesea printre picaturi. Te descompun intr-un mod straniu, dar placut. Polivalenta sau paralelism, nu stiu exact. Am obosit.

miercuri, 6 august 2008

sah mat

incerc doar sa gasesc drumul spre casa, si cum imprevizibilul nu se mai deranjeaza sa apara pot sa afirm ca lantul acesta inteminabil de "succesuri" nu e din vina mea. se datoreaza norocului.

sunshine raggae all along.

n-ai decat sa zici ce vrei. critica-ma, injura-ma, incearca sa ma injosesti, sa ma darami. tot pe tine te doare la sfarsit.

in concluzie, sah mat. pici mort.

la multi ani pentru toti anii ce vor urma.

nu ti-am vrut niciodata jucariile. le am pe ale mele, multe si colorate, vechi sau noi, frumoase ori cateodata destepte. n-am vrut sa te maturizez mai repede si nicidecum sa faci pneumonie din cauza vreunui dus rece. iti sta bine asa copil cum esti. copil frumos, cu viitor stralucit, cu oameni buni pe langa tine, cu principii si idei.

dar mi-ai lipsit intr-atat in ultima vreme incat am crezut ca pot sa te pierd fara sa ma uit in urma. mi-a fost asa dor sa jucam sotron si sa sarim coarda si m-am uitat cu atata ura la cei cu care desenai cu creta pe asfalt incat m-am rupt de tot si mi-am luat zborul mai devreme decat trebuia. si totusi n-am facut-o nici din ura, nici din invidie, nici din rautate. pentru ca nu meriti asa ceva. am facut-o fara sa stiu de ce, in mare. am simtit ca e bine sa fac asta, si pentru tine a fost.

sunt ipocrita, zici....

probabil, dar uita-te in jur, si n-ai incredere in ceilalti. uita-te atent si fii selectiva. taie in carne vie daca trebuie, iubeste-te mai presus de orice si nu te uita pe tine insuti.

zambesti? eu da. de dragul vremurilor trecute. iti curg lacrimi? si mie. de dragul vremurilor trecute.

degeaba scriu, degeaba explic, degeaba fac ceva.

ne leaga ceva dintr-o cutiuta de metal. e la mine, pana data viitoare. de bine sau de rau, sa nu ma uiti.

luni, 4 august 2008

Amara.

Ma faci sa zambesc.
Rar.

Esti ca strainul din metrou care ma fixeaza cu privirea in lipsa unei alte ocupatii. Imi da impresia ca e fascinat de mine, si apoi intoarce capul si-si comuta asa-zisa fascinatie pe revista de scandal a tipei de langa el. La fel de absorbit, la fel de implicat. Zero.

Si uneori esti ca migrena. Nu ca durerea de cap propriu-zisa, ci ca migrena-motiv. "Nu, te rog, nu in seara asta... ma doare capul..." Adica prezenta ta si efectele sunt adevarate si totodata nu exista. Cum asa...? Pai... relativ. Depinde de ce varianta a povestii ascultam. Minus.

Alteori esti ca Maxwell. Iti inventezi propriul demon care sa se ocupe de imperfectiunea teoriilor tale. Un "demon dragalas" care astupa porii constiintei tale lasand sa treaca exact atatea particule de Resentiment sau Afectiune cat sa ma tii legata. Zero.

Cheama-ma ca sa am ocazia sa nu-ti raspund.

duminică, 3 august 2008

limita e-n mintea ta.

ce m-ai intreba daca ai avea o singura intrebare de pus? ai avea curaj sa ma intrebi ceva?

eu cred ca nu.

sa-ti explic de ce: daca m-ai intreba, te-ai gandi bine inainte la intrebare. foarte bine, ca sa nu pierzi sansa de a afla ceva cu adevarat important, nu? si dupa... dupa ce eu iti voi da un raspuns din care tu o sa poti intelege mult mai multe lucuri decat ti-ai fi dorit, o sa regreti. si o sa te gandesti "cum ar fi fost daca" .... 

daca ce?

daca te-ai fi gandit mai mult si ai fi analizat problema astfel incat sa-mi pui alta intrebare. daca ai fi gandit mai mult ca mine si mi-ai fi pus intrebarea astfel incat sa ma directionezi spre un raspuns simplu. daca n-ai fi intrebat nimic.

stiu, ti-e frica sa intrebi. stii, si mie mi-e frica sa raspund.



ma plictisesti, esti previzibil.