vreau sa ma pierd intr-un lan de grau copt, sa ma intind printre spice si sa privesc spre cer. poate ca as gasi acolo zilele din urma, sau poate ca as inventa altele mai frumoase. in linistea mea s-ar cufunda oceane sarate pana cand ochii mi se vor seca de culoare.
vreau sa ma pierd intr-o mare de oameni carora nu le pasa. sa treaca si sa nu-si lase amprentele. poate ca m-as simti libera sa-mi afisez trairile si m-as descarca de pietrele de rau care-mi ancoreaza inima. orasul meu ar deveni ocean sarat cu iz de primavara tarzie.
vreau sa ma pierd pe o plaja pustie din mediterana, sa simt nisipul pe pielea arsa si sa ma sufoc cu liniste. poate ca as putea sa tip tot ce n-am spus pana acum nici macar in soapta si-apoi mi-as descarca furia in valurile marii. vibratiile strigatelor mele ar cutremura muntii si-ar grizona cerul de tristete.
vreau sa ma pierd intr-o armata de pasari phoenix. sa-mi pot reinvia suflarea cu orice impuls letal. poate ca asa m-as razbuna pe mine insami pentru toate si m-as pedepsi cu fiecare greseala. amintirile mele s-ar decima si mi-ar elibera constientul de orice migrena.
vreau sa ma pierd intr-un supermarket cu solutii la probleme. pentru ca am ales gresit si am simtit asta in fiecare por si in fiecare globula. fiecare particica din mine a simtit-o inzecit. poate ca asta mi-e rasplata pentru cat ofer. nu vreau sa fiu nevoita sa zambesc iar cand in mine urla fiecare fir de sange. nu vreau sa spun ca sunt bine, cand as putea sa ma numesc cadavru.
vreau sa ma pierd in bratele tale.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu