ramai marea mea dragoste. ramai visul meu neimplinit, care imi da tot timpul o sclipire in ochi, oricat de obosita as fi. ma faci sa ma simt vulnerabila, ca atunci cand imi aprind tigara doar pentru simplul ei gust, continui ca sa imi fac rau, mai trag un fum ca sa nu mai tremur, inca unul ca sa ma simt matura, si apoi inca unul ca sa nu mai tremur, unul ca sa imi omor timpul, sau sa caut inspiratie si ultimul ca sa uit.
nu m-am gandit niciodata pentru ce e fiecare fum. care este logica pentru care trag in piept de fiecare data. recunosc, am avut nevoie de ajutor. multumesc.
si dupa 6 ani de cand te-am parasit, tu ramai marea mea dragoste. cu ritmurile tale line, uneori alerte si dureroase, cu crinolinele albe si voalurile lila, cu incaltarile tare dureros de rigide. uneori ma visez valsand. uneori strang in dinti coada trandafirului si inspir puternic, sa nu simt stransoarea tangoului. alteori stau pe margine si privesc. adesea.....
nu-mi neg firea siropoasa. doar sunt femeie. nu resping natura mea dramatica, prosteasca si patetica atunci cand sunt stransa in brate si mi se sopteste la ureche. e datoria mea sa cedez senzatiilor de genul. dar nimic nu-mi creaza o alegorie mai frumoasa de sentimente.
imi pare rau ca am renuntat la tine. tu m-ai invatat de fiecare data sa iubesc. si-au trecut ani de zile in care nimic nu ti-a putut lua locul. incerc uneori sa revin, dar e mai greu decat cred.
nu pot trai nici cu tine, nici fara tine.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu