atat de nefericiti sa fim incat sa trebuiasca sa ne iubim? atat de seaca sa ne fie exprimarea incat sa trebuiasca sa infaptuim gandirea? atat de reci sa ne fie cuvintele incat sa trebuiasca sa ne incalzim suflarea?
ar trebui sa ne oprim o clipa-n loc si sa ne resetam simtirile. traim intr-un haos cubic, intr-o cutie de abanos cu cateva ferestruici prin care intra sporadic lumina. ne lovim de geam cand vrem sa evadam, de geamul cotidianului monoton, agitat, cu tendinte de plafonare.
vreti sa evadati? succes. eu una m-am infiltrat prin porii peretilor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu