azi sunt o explozie de culoare. azi sunt pe un camp cu floarea soarelui si ma pierd in galben si in albastru. azi adun perlele scumpe din ocean. azi trag pe nari aerul rece al alpilor si simt pe obraz piscaturile lacrimilor inghetate de vant. azi imi sclipesc ochii de fericire. azi alerg sute de mile spre nicaieri si tot ma simt acasa. azi sunt fericita. azi stau la povesti.
si uite ca m-am luat cu vorba si mi s-a racit ceaiul, si ma intreb de ce m-am dat jos din pat de dimineata. ar fi trebuit sa mai stau in patura, cu perna mica stransa in brate si cu parul tras pe fata ca sa nu ma deranjeze lumina. ai stat prea mult in gandurile mele si acum vreau sa pleci, vreau sa raman singura, doar eu si timpul meu albastru transfigurat in senin. si mai vreau sa ramai aproape. aproape de tot.
nimic din ceea ce fac nu-mi pare gresit si nu simt ca ma compromit in nimic. imi fac mofturile in cel mai egoist mod cu putinta, si ma satisface atat de mult sa fac 3 din cele 5 pacate incat tind sa cred ca ma droghez cu interdictii. e o latura a mea care nu a disparut niciodata, dar pe care reusesc s-o tin in frau. cel putin cand nu esti langa mine.
dar uite ca deja e tarziu.... m-am trezit libera si adanc cufundata in lumea mea, fara sa simt ca imi inchiriez ideile in cel mai josnic mod cu putinta, fara sa fie nevoie sa-mi cosmetizez starea de spirit si sa ma mint atat de bine incat sa ma conving ca sunt fericita. chiar si ploaia de dimineata m-a binedispus. mirosul umed mi-a adus aminte de drumul spre liceu si mi-au trecut prin fata ochilor flashuri ale labirintului de senzatii de-atunci.
lung si greoi imi parea drumul, si imi doream sa invat un altul, spre ani mai multi, spre oameni cu alte idei, spre medii mai putin toxice si incarcate de negativism si invidie. in final am invatat un altul, si-acum functia se reapeleaza, si-mi doresc sa-l invat si pe al treilea, spre mine insami.
si ma simt de parca ar fi duminica dimineata si mi-as savura cafeaua amara in fum de cirese, tu mi-ai zambi dupa noaptea trecuta si m-ai lasa sa ma bucur de mirosul greoi de scortisoara. sunt mult mai mult decat poti tu sa duci, si o stiu prea bine..... sunt mult prea complicata in senzatiile mele, si mult prea egoista in simtiri.
esti cel mai frumos refren din piesele mele, dar azi nu te cant........ azi te ascult pe alt ritm.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu