toate apele au culoarea inecului

in spatele tuturor lucrurilor, abstractizandu-le si acoperindu-le cu nisip, in momentul asta esti tot ce conteaza. esti tot ce-mi tine moralul pe linia de plutire si ma motiveaza sa fac ce-mi displace, dar imi e necesar. imi esti amic, confident, imi esti cel mai bun prieten, evadarea mea din stres si cotidian, cateodata esti constiinta mea, motivul fiecarui zambet, esti cel ce nu-mi da voie sa vreau sa las ceva in urma sau sa renunt, esti strainul meu de aproape.

ma calmeaza privirea ta. ma relaxeaza albastrul dulce-amarui ce mi-l afisezi cand ma vezi trista, ma fascineaza verdele tau aprins si ma pierd in amestecul dintre ele. ma linistesc dimineata cand ma trezesc in bratele tale, te privesc cum dormi si adorm si eu la loc de teama sa nu te vad ridicandu-te. e cel mai intens sentiment.....sa-mi reglez respiratia dupa ritmul in care bate inima ta.

apoi o iau de la capat cand realizez ca pentru noi nu mai e mult. e ca si cum mi-ai spune ca intre 0 si 1 sunt o infinitate de numere, insa pe mine nu ma intereseaza ce e intre, pentru ca nici unul din aceste numere nu face legatura intre cele doua cifre. pot doar sa savurez infinitatea dintre, s-o explorez asa cum doresc pana ce infinitul meu se termina.

si tu mi-ai zice ironic.. "dar infinitul nu se termina, urato". ei bine, al meu e special. al meu e albastrui, cu aroma de ironie citita.

si povestindu-ti ca de obicei, fara menajamente si tabu-uri...... spuneam ca....atunci cand eram mica obisnuiam sa privesc stelele seara in iarba, in cantecul greierilor. aveam si o stea preferata pe care o urmaream noapte de noapte si de soarta careia eram ingrijorata in timpul zilei. ce nu stiam eu si am aflat mai tarziu, era ca pe acea stea, tot noapte de noapte, o fiinta rotunda cauta printre miile de luminite una care semana cu pamantul.... si o gasea, stiu asta! pentru ca de fiecare data cand reusea, luam o multime de note de 10, a doua zi, la scoala.... azi ma trezesc zambind, si am o zi superba fara ganduri care sa ma tulbure.

acum poate mai intelegi o parte din cum sunt eu defapt. acum poate intelegi de ce uneori sunt asa transparenta si ma citesti cu usurinta, alteori sunt de plumb.

nu stiu cum esti tu, dar eu am obosit atat de tare incat am senzatia ca pot sa levitez. si tot ce vreau e sa nu ajungem doar niste miscari fara scop, ciocnindu-ne unul de altul pe strada.


c'est fini.........



p.s. Am fost intrebata arata cea mai frumoasa postare de pe blogul meu. Am raspuns pe loc: este brunet, cu ochii cand albastri cand verzi si pielea moale, iar cand ma tine in brate parca ma imbraca cu zambete. Asa arata cea mai frumoasa postare de pe blogul meu.